Întrebări frecvente
Capitolul I
Cultivarea minții și a disciplinei copiilor
De multe ori nu putem face activități acasă
【Î】Am doi copii, unul în clasa I și altul în clasa a treia. Vreau să fac cu ei activități după metoda Shichida, dar nu am timp. Ei merg la culcare la ora 9:00, se ridică la ora 6 dimineața și pleacă de acasă la ora 7:00. Își petrec seriile făcând temele și jucându-se. Timpul trece atât de repede. Încerc să fac activități cu ei doar 10 minute pe zi, dar nu sunt perseverentă. Oare nu am o voință puternică?
【R】Pentru a include activitățile în viața de zi cu zi, ar trebui să începeți prin crearea unui ritm zilnic. Copiii dvs. se pot culca devreme și se pot trezi devreme. Acesta este un obicei bun, așa că păstrează-l. Un moment potrivit pentru activități ar fi în momente liniștite, cum ar fi dimineața sau după baie. Recomandăm ca cei mici să studieze dimineața, dar dacă este dificil să facă acest lucru, treceți în revistă programul de seară al copiilor, până înainte de a merge la culcare. Alocați 10-20 de minute din programul de seară pentru a face un plan pentru activități. Ar trebui să legați cât de bine puteți activitățile cu obiceiurile de viață. Folosiți timpul în mod eficient.
Modul în care folosiți timpul se va schimba în funcție de conținutul activităților. Dacă doriți ca cei mici să facă fișe de lucru, trebuie să decideți numărul de fișe și să le facă în decursul a 10-15 minute. După terminarea acestora, ar trebui să verificați fișele de lucru, să le marcați cu 100 și să le lăudați eforturile.
Dacă doriți să le arătați flashcarduri, este important să vă pregătiți pentru activitate cât de bine posibil, astfel încât să puteți începe oricând. Activitatea durează doar câteva minute. Odată ce vă pregătiți pentru aceasta, puteți să o faceți ori de câte ori copiii dvs. sunt liberi.
Crearea ritmurilor de viață este un aspect. De exemplu, asigurați-vă că cei mici s-au pregătit pentru a doua zi înainte de a merge la culcare. Pe măsură ce le dezvoltați independența, prețuiți timpul pe care îl împărțiți cu ei, chiar dacă este scurt. Alocați-vă timp pentru a comunica cu copiii dumneavoastră.
Mă enervez când mă ocup de copilul meu
【Î】Am un fiu de 2 ani și 5 luni. Înțeleg că îl educ acceptând-l și lăudând-l, dar câteodată mă devin iritată pentru că nu am timp pentru mine. Am descoperit recent că arăt iritată la fel ca mama mea. Spuneți-mi o cale rapidă de a învăța să am răbdare, astfel încât fiul meu să nu moștenească această „genă negativă”.
【R】Faptul de a avea timp pentru noi înșine, chiar și dacă este scurt, ne oferă inimii noastre flexibilitate. Pentru că stați cu fiul dvs. toată ziua, este de înțeles că obosiți. Este foarte greu să-ți faci timp și pentru tine, mai ales când copiii tăi sunt mici. În funcție de situația dvs., este bine să duceți copilul în mai multe locuri, cu program part-time.
De asemenea, în cazul în care există grupuri de creștere a copiilor sau de joacă în apropiere de Dvs., alăturați-vă. Copiii învață din relațiile cu alți copii. În timp ce copiii se joacă, părinții pot vorbi despre educarea copiilor. Veți fi mai liniștită. Nu trebuie să dedicați totul copiilor. Cu ajutorul altor grupuri și oameni, este posibil să vă creați timp pentru Dvs. și să vă relaxați.
Acum, vă concentrați asupra punctului Dvs. negativ. Oferiți-vă sugestii pozitive astfel încât să vă puteți concentra asupra punctelor dvs. bune. Când adormiți, încercați să vă imaginați ce doriți să fiți. Imaginați-vă aceste lucruri pe măsură ce respirați adânc și vă relaxați. De asemenea, este bine să înregistrați în avans sugestiile pe o casetă sau un CD și să adormiți în timp ce ascultați înregistrarea. Utilizați sugestiile în mod eficient. S-ar putea să vă simțiți limitată în anumite moduri, dar ați experimentat și multe lucruri datorită fiului Dvs. Încercați să priviți lucrurile în mod pozitiv cât mai mult posibil.
Mă enervez repede atunci când fac activități cu copilul meu
【Î】Când fac activități cu copilul meu, devin irascibilă sau supărată, deoarece începe să se plângă sau mă gândesc că am mai puțin timp pentru mine. Încerc să reduc foarte mult cantitatea de activități pe care le facem, dar sunt îngrijorată de efectele pe care acest lucru îl va avea.
【R】Scopul educației prin emisfera dreaptă nu este să ofere copiilor cunoștințe sau să-i pună să facă ceva. Dacă părinții sunt irascibili în timp ce fac activități cu copiii, aceștia se vor simți stresați și își vor pierde motivația. În plus, dacă sunt neliniștiți sau agitați atunci când fac activități, nu le vor aștepta cu nerăbdare. Acest lucru creează un ciclu negativ în care părinții devin din ce în ce mai irascibili, ceea ce duce la o educație stresantă prin emisfera stângă. Dacă părinții și copiii fac activități care nu sunt relaxante sau distractive, atunci efectele vor fi negative. Nu este important să spuneți copiilor dvs. ceva. Rețineți că este mult mai important să scoateți în evidență bunătatea, caracterul și abilitățile pe care copilul le-a avut de când s-a născut.
Pentru a gândi astfel, încetați să mai credeți că trebuie să faceți activitățile correct, urmând îndeaproape programul. Schimbați-vă modul de a gândi, astfel încât să încercați să petreceți perioade scurte de timp, bucurându-vă că vă jucați cu copiii dvs. Aceștia se vor schimba și se vor bucura că petreceți timp împreună, precum și că faceți activități împreună. Cu alte cuvinte, activitățile vor deveni pozitive. Este în regulă dacă nu puteți face activitățile conform programului sau dacă le amânați. Nu vă îngrijorați, ci în schimb educați mintea copiilor Dvs. Ei vor ajunge să-și folosească ușor emisfera dreaptă. Nu este o problemă dacă întârziați cu programul, deoarece copiii Dvs. pot prinde repede din urmă. Vor face activitățile pentru că vor dori să le facă. Important este să îi motivați.
Ce activități ar trebui să facem atunci când avem puțin timp la dispoziție?
【Î】Nu am reușit să lucrez cu băiatul meu mic de 3 ani, deoarece programul lui depinde de programul fratelui său mai mare (ex. Lecții). Când era bebeluș, am făcut activitatea cu flashcarduri, dar acum nu mai fac nimic cu el. Este în regulă dacă încep acum din nou? Cum ar trebui să lucrez cu el, atunci când sunt ocupată?
【R】Pentru a îmbunătăți capacitatea emisferei drepte la copii, este mai bine să începeți să lucrați cu ei cât mai devreme, însă nu este niciodată prea târziu să reîncepeți. Este posibil să-i activați emisfera dreaptă, dacă depuneți un efort mai mare.
Odată ce scoateți la suprafață o abilitate a emisferei drepte, așa puteți face și cu celelalte. Dacă nu aveți timp pentru activități deoarece sunteți ocupată, ar trebui să continuați să faceți o activitate pentru a le scoate la suprafață pe celelalte.
De exemplu, dacă alegeți activitatea de a învăța o limbă străină cu ajutorul cd-ului, o repetați până când copilul Dvs. va putea recita conținutul de pe CD. În acest fel, îi veți dezvolta nu numai abilitatea de a învăța limbi străine, ci și pe cea de memorare, care ține de emisfera dreaptă. Faptul că vă îngrijorați că ar fi prea târziu să reîncepeți activitățile cu copilul cel mic, are efecte negative asupra sa. Țineți activitățile în mod pozitiv și cu răbdare
Mă ocup singură de copilul meu și nu am timp pentru activități
【Î】Am singură grijă de copilul meu până când adoarme, deoarece soțul meu este foarte ocupat cu locul de muncă. Îi spun copilului meu să se joace afară sau în casă, pentru că sunt ocupată cu treburile casnice. Nu sunt sigură că pot face activități timp de 15 minute pe zi. Îi pun filmulețe sau să asculte CD-uri. Oare e suficient?
【R】Știm că doriți să petreceți timp prețios cu copilul dvs., cu toate acestea, idealismul cu care doriți să faceți totul perfect, duce la stres. Relaxați-vă și amintiți-vă că este bine să vă bucurați de ceea ce face copilul dvs., deoarece nerăbdarea și anxietatea părinților au efecte negative asupra sa. Cel mai bun mediu pentru copii este unul în care nu există anxietatea părinților. Dacă copiii se concentrează asupra activităților pe care le fac atunci când sunt relaxați, ei pot absorbi o cantitate mai mare de informații. La început, este bine să faceți activități în funcție de banii și timpul Dvs. Este suficient dacă faceți activități timp de 15 minute pe zi.
Este important să se creeze un mediu în care copiii să descopere ce le place și să se dezvolte. De exemplu, dacă credeți că se bucură de sport, ar trebui să creați un mediu în care copilul dvs. poate fi activ fizic. Dacă credeți că se bucură de muzică, ar trebui să includeți muzica în mediul zilnic al copilului. De asemenea, este bine să aranjați activitățile în așa fel încât copilul dumneavoastră să dorească să le facă. Procedând astfel, puteți crea un mediu minunat în care copilul dvs. să se dezvolte. Chiar dacă aveți puțin timp, folosiți-l în mod eficient și simplificați munca de acasă.
Am îndoieli în ceea ce privește creșterea copilului
【Î】Am un băiat de 3 ani. Când i-am spus unei prietene că i-am arătat copilului meu flashcarduri și l-am pus să completeze o fișă de lucru, a zis că „Acum este bine, dar mai târziu va fi din ce în ce mai stresat. Va ajunge să spună că nu mai vrea să studieze.” Cuvintele ei mă fac să ezit în modul în care îmi cresc copilul.
【R】Copiii își pun întrebări în legătură cu lucrurile din jurul lor: „De ce?” Ei sunt curioși și se bucură când învață. Dacă părinții forțează copiii să facă activități, acestea vor avea efecte negative asupra lor. Acesta este tipul de reacție la care se referă persoana cu care ați vorbit. Cu toate acestea, dacă copilul este dispus să facă activități, acestea fiind ca niște jocuri plăcute cu părinții, abilitățile sale se vor dezvolta în mod natural. Primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să vă uitați la fiul Dvs. și să comunicați într-un mod relaxat cu el, verificând dacă pare că îl forțați sau nu să facă activitățile. Dacă își face un obicei în a face aceste activități și se bucură de ele fără să-l obligați, atunci nu trebuie să vă faceți griji. În societatea de astăzi, sufocată de informații, este important să vă creșteți fiul conform credințelor și viziunii Dvs. Dacă vă place să faceți activități împreună cu el, rezultatele vor apărea cu siguranță
Nu știu cum să-mi învăț copilul conceptul de "respect" pentru că nu-mi respect proprii părinți
【Î】În ceea ce privește „modul în care părinții își învață copiii ce înseamnă respectul”, eu nu reușesc să-mi respect părinții. Nu trăiesc cu ei, dar ideile mele despre cum să-mi cresc copilul, de multe ori nu se potrivesc cu ideile părinților mei (de exemplu, părinții mei îi dau fiicei mele prea multe gustări). Cu cât învăț mai mult despre metoda Shichida, cu atât mă simt mai nemulțumit de părinții mei, și mă gândesc că eu nu am fost crescută așa.
【R】Atunci când privești pe cineva din perspectiva umană, ajungi să-l respecți în mod natural, deoarece toată lumea ar trebui respectată. Ceilalți ar trebui respectați la fel cum ne respectăm părinții și copiii. Cu toate acestea, putem să procedăm astfel cu alții, însă când vine vorba de persoanele apropiate, avem tendința să fim acționăm contrar.
Este de înțeles că sunteți nemulțumită de părinții Dvs. Acum este momentul să revizuiți relația cu ei. Gândiți-vă cum și-au trăit viața părinții și cum s-au simțit când v-au crescut. Lucrurile pe care le-au sacrificat pentru Dvs. probabil sunt fără număr. Fiți recunoscătoare pentru că v-au crescut în ciuda multor dificultăți. Dacă vă dezvoltați recunoștința, totul va fi în regulă.
În plus, există multe căi de a privi educația. Chiar dacă metodele lor de a educa copiii sunt diferite, sentimentele în ceea ce privește creșterea copilului sunt probabil la fel ca ale Dvs.
Părinții mei (bunicii copilului) nu acceptă educația timpurie
【Î】Fiica mea are 1 an și 9 luni. În prezent, învăț cu ea mai multe limbi străine. A început să vorbească în propoziții scurte formate din două cuvinte nu numai în limba română, ci și în engleză și italiană. Cu toate acestea, părinții mei nu înțeleg activitățile de limbi străine pe care le țin cu fiica mea, iar când aceasta vorbește în alte limbi decât limba română, îi spun că a greșit și o corectează.
Există o modalitate bună de a interacționa cu ei?
【R】Când copiii se schimbă, și lumea din jurul lor se schimbă odată cu ei. Sunt de înțeles dificultățile pe care le întâmpinați când membrii familiei Dvs. nu înțeleg educația timpurie. Aceste dificultăți nu pot fi evitate, însă dacă continuați educația timpurie în care credeți, iar rezultatele se văd, membrii familiei își vor schimba punctul de vedere. Pentru a-i ajuta să înțeleagă educația timpurie, ar fi
mai eficient să le spuneți să citească cărți despre educația copiilor mici. Sau îi puteți duce la anumite evenimente și să-i ajutați să învețe despre educația bilingvă. Apoi, când tatăl sau mama Dvs. încearcă să o corecteze pe fiica Dvs., le puteți spune că, “În engleză se spune așa, iar în limba română se spune așa.” Copiii care sunt crescuți într-un mediu în care se vorbesc mai multe limbi străne, vor începe să folosească cuvintele care sunt mai ușor de pronunțat pentru ei. Este mai ușor pentru un copil să spună în engleză, “car”, “boy”, și “blue”, decât în limba română “mașină“, “băiat”, ori “albastru”. De aceea, copiii încep deseori să folosească limba engleză înaintea limbii române.
Chiar dacă fetița a început să vorbească în propoziții din două cuvinte în limba română, ei i se pare că ar vorbi o limbă străină. Ea va folosi limba care este mai ușoară, în acest caz o limbă străină. Abilitatea ei de a vorbi în limba română nu se va înrăutăți doar pentru că o învățați și alte limbi străine. Copiii mici au o abilitate extraordinară de a stăpâni perfect toate limbile. Nu trebuie să vă faceți griji în
ceea ce privește limba.
Ce ar trebui să fac pentru a obține cooperarea soțului meu?
【Î】Ideile soțului meu de a crește copii și despre ce înseamnă viața cotidiană sunt diferite de ale mele. Încerc să folosesc în viața de zi cu zi diferite tehnici Shichida cu copilul meu, însă înainte de a începe să fac aceste lucruri, soțul meu stabilește ca fiind prioritar ceea ce vrea el să facă. Sunt stresată deoarece nu pot face tot ce ar trebui să fac pentru copilul meu, cum ar fi să-i dau gustări, să-l diciplinez în timpul meselor și să-l învăț despre valoarea banilor. Ce ar trebui să fac?
【R】Este normal ca ideile Dvs. și ale soțului să nu fie la fel, deoarece fiecare a crescut în medii diferite. Dar, acum trăiți împerună ca o familie. Când insistați doar asupra ideilor Dvs., s-ar putea să fie dificil pentru soțul Dvs. să le accepte. Înainte să-i cereți să vă înțeleagă, ar trebui să-l apreciați și să încercați să-l înțelegeți. Este important ca prima data să încercați să vă înțelegeți soțul. Dacă vă schimbați, și copilul Dvs. se va schimba. În mod similar, dacă vă schimbați, și soțul Dvs. se va schimba. Nu ar trebui să-l puneți pe soț să se schimbe doar el. Și Dvs. ar trebui să încercați să vă schimbați. Nu ar trebui să încercați să vă schimbați soțul. Prima dată schimbați-vă Dvs., recunoașteți punctele forte ale sale și apreciați-l fără să vă uitați la defectele lui. Dacă vă priviți soțul în mod pozitiv, și nu negativ, în mod uimitor, acesta se va schimba de la sine.
Apoi, pentru a-l ajuta pe soț să înțeleagă că încercați din răsputeri să creșteți și să educați copilul în mod armonios, cea mai eficientă cale ar fi să-i arătați cât de frumos se dezvoltă cel mic. Dacă copilul vă ajută deseori la treburile casnice și îi spuneți “Mulțumesc că m-ai ajutat atât de mult!” soțul Dvs. va deveni conștient de modul în care creșteți copilul și va ajunge să vă înțeleagă.
Îmi fac griji în ceea ce privește socializarea cu oameni care au concepte diferite de creștere a copilului
【Î】Când o persoană cu concepte diferite de creștere a copilului, (ex. alți părinți) intră în contact cu copilul meu, cum ar trebui să comunic cu aceasta? (De exemplu, o persoană vorbește agresiv, vrea ca băiatul său să fie un bully la școală, în loc să fie hărțuit de alți copii sau îl răsfață într-un mod total diferit de cum fac eu.) Până când copilul meu va merge la școală și va putea să-și rezolve singur problemele, vreau să aleg persoanele (alți părinți) cu care să interacționăm.
【R】Unele persoane emană vibrații pozitive, iar altele vibrații negative. Dacă este posibil, este mai bine să interacționați cu persoane pozitive. De asemenea, există mai multe moduri de a gândi. Dacă încercați să schimbați gândurile cuiva ca să fie la fel cu ale Dvs., acest lucru poate duce la probleme. A te înțelege cu oamenii din viața de zi cu zi este la fel cu a crește copii. Nu trebuie să acceptați efectele negative, asociindu-vă cu persoane negative. Dacă este posibil, ar fi bine pentru părinți să aleagă cu cine să interacționeze copiii lor.
O metodă pozitivă de a rezolva probleme în cadrul metodei Shichida este de a le schimba prin puterea imaginilor. Imaginați-vă că sunteți în armonie cu acea persoană sau că vă împrieteniți cu ea. Dacă procedați în acest fel, însă relația nu se îmbunătățește, interacționați cu acea persoană doar dacă este necesar.
Sfaturi privind creșterea unui copil fără mamă (sau fără tată)
【Î】Am doi băieți: unul de 4 ani, iar celălalt de 1 an. Sunt proaspăt divorțată. Chiar și când ambii părinți sunt prezenți, numărul de copii care nu își pot dezvoltă în mod adecvat modul de a gândi a crescut. Trebuie să-mi cresc singură copiii și să am grijă de dezvoltarea modului lor de a gândi…. Vă rog să-mi dați un sfat. Cum ar trebui să comunic cu ei?
【R】Este important pentru copii să aibă ambii părinți. Cu toate acestea, dacă părinții se ceartă în fiecare zi, nu comunică unul cu celălalt sau se află într-o dispoziție proastă, aceste acțiuni au un efect negativ asupra copiilor. Dvs. trebuie să vă asumați și rolul de tată, care va fi foarte dificil. Cu toate acestea, aveți grijă să nu vă certați copilul mai mult decât este nevoie sau să fiți prea autoritară cu ei, doar pentru că sunteți de părere că trebuie să fiți puternică și “să-i creșteți corect”. Mamele nu sunt singurele care cresc copii. De exemplu, când îi duceți la grădiniță, lăsați-i în grija educatoarelor lor. Cereți ajutorul oamenilor din jurul Dvs. și lăsați-i să vă ajute. Copiii dau dovadă de puteri extraordinare. Dacă încercați să le arătați iubirea voastră, ei se vor dezvolta natural. Când ajungeți acasă, vorbiți calm cu ei și îmbrățișați-i. De asemenea, ascultați-i când vorbesc cu Dvs. și discutați cu ei pe diverse teme. Încercați să creați noi momente distractive și să vă bucurați când petreceți timp cu ei.
Fiul cel mare are adesea coșmaruri. Sugestiile nu par a fi eficiente pentru el ...
【Î】Fiul meu are 4 ani. Se trezește aproape în fiecare noapte, spunând: „Am avut un coșmar. Nu vreau să mă culc pentru că nu-mi place să am coșmaruri.” Înainte de a adormi, îi dau sugestii, „În seara asta, vei avea vise fericite.” Cu toate acestea, nu pare să fie eficient pentru el. Ce ar trebui să fac?
【R】Visele sunt considerate a fi comanda și amintirea a ceea ce s-a întâmplat în timpul zilei. Dacă ne simțim anxiosi în timpul zilei, este mai ușor ca această stare să apară noaptea, în visele noastre. Chiar dacă nu s-a întâmplat nimic rău copilului Dvs., el experimentează de-a lungul zilei multe lucruri noi. Copiii se pot simți mai mult sau mai puțin îngrijorați în legătură cu aceste experiențe noi. Înainte de a adormi, dați-i nu numai sugestii, ci și o îmbrățișare pentru a-i crea o stare de ușurare. De asemenea, este bine să-i spunem să-și înfrunte coșmarurile și să nu fugă de ele. Spuneți-i: „În visul tău, tu ești ○○ (numele eroului). Îl poți înfrunta pe oricine încearcă să-ți facă rău.”
Copilul meu nu se poate adapta la grădinița la care îl duc, drept urmare se comportă violent acasă
【Î】Copilul meu are 4 ani. Este al doilea an de când merge la grădiniță, dar pare să fie dificil pentru el să se adapteze. Este liniștit și are doar câțiva prieteni. Poate, ca o reacție la această situație, vorbește urât cu mine și este violent. Ce ar trebui să fac?
【R】Imaginați-vă că este în armonie cu ceilalți copii sau că este plăcut de ei. Apoi, spuneți-i, „Toată lumea îl place pe ○○ (numele său). △ (numele celuilalt copil) te place și pe tine. Și □□ (numele celuilalt copil) te place.” Spuneți-i să-și imagineze că ceilalți copii îl plac și că este în armonie cu ei, că le poate arăta abilitățile sale de lider. Imaginile se vor împlini. Dacă își imaginează aceste lucruri, undele sale cerebrale se vor schimba și nu va mai fi agresat. Dvs. ar trebui să faceți acest exercițiu de vizualizare împreună cu el. Dacă este dificil pentru fiul Dvs. să-și imagineze, aplicați metoda celor 5 minute de sugestii, imediat după ce adoarme, în timp ce-l mângâiați ușor. De exemplu, spuneți „Acum dormi ○○ (numele său), dar poți auzi ce-ți spun. Mama te iubește foarte mult. Tot timpul te afli în inima mea. Tata și cu mine te iubim foarte mult. Te bucuri de timpul petrecut la grădiniță, iar prietenii tăi te iubesc. ○○, tu o iubești pe educatoarea ta și pe prietenii tăi.” Creați armonie în visele lui. Aceasta ar fi o soluție pentru rezolvarea problemelor cu ajutorul tehnicii de vizualizare.
Fiica mea plânge când o duc la grădiniță
【Î】 Fiica mea cea mare de 3 ani nu spune niciodată că nu vrea să meargă undeva. Cu toate acesrea, când o duc la grădinița ei, începe să plângă și trebuie să fie îmbrățișată de educatoarea ei. Ce pot face ca ea să nu mai plângă așa de ușor?
【R】Când copiii sunt mici, au nevoie de mamele lor să stea lângă ei. Dacă copiii se joacă suficient cu mamele lor, sunt iubiți și au relații bune cu ele, atunci se vor putea adapta cu ușurință la ideea de a face parte dintr-o grupă în viața de zi cu zi. Cu toate acestea, dacă mamele încearcă să-și lase copiii prea devreme, se vor simți neliniștiți și se vor lipi și mai mult de mamele lor. Pielea poate fi numită “locul inimii.” Este posibil să eliminați anxietatea copiilor și să-i calmați prin transmiterea dragostei prin piele.
Când părinții se îngrijorează, aceste sentimente sunt transmise copiilor. Începeți prin a vă transmite dragostea fetiței, oferindu-i o îmbrățișare puternică acasă. Imaginați-vă că grădinița este un loc plăcut pentru ea și că se bucură să se joace cu ceilalți copii. Dacă copiii sunt mulțumiți de dragostea mamei lor, atunci și sentimentele lor pozitive se vor manifesta în exterior. Baza o reprezintă primirea unei iubirii necondiționate din partea mamei.
Fiica mea nu se poate alătura grupurilor de alți copii
【Î】Fiica cea mare de 4 ani merge la grădiniță. Este timidă și nu se poate alătura cu ușurință altor grupuri de copii. Spune „Pot să vin și eu în grupul vostru?”, însă nu se alătură, pentru că ceilalți copii nu o acceptă și îi spun „nu”, fără să o facă cu răutate. Într-o zi, a venit acasă dezamăgită pentru că un copil dintr-un grup i-a spus: „Nu te plac pentru că ești mare”. Am întrebat-o: „I-ai spus educatoarei ce ai pățit?” Ea mi-a răspuns:” Nu îi voi spune pentru că-mi iubesc prietenii foarte mult. Voi fi tristă dacă vor fi certați.” Încerc să fac sugestii, pentru că prețuiesc bunătatea. Cu toate acestea, nu pare să funcționeze.
【R】Fiica Dvs. este foarte bună. Ar trebui să o ascultați cu atenție și să empatizați cu ea. Dacă simte că o înțelegeți și că vă pasă de ea mereu, atunci va fi ușurată, iar anxietatea și tristețea ei vor fi vindecate. Pe de altă parte, oferiți-i încredere. Ar trebui să începeți prin a o accepta așa cum este, transmițându-i iubirea și recunoscându-i și apreciindu-i punctele ei forte. Copiii capătă încredere în ei, auto-motivație și cresc puternici, atunci când sunt acceptați și lăudați de părinți. Cel mai important lucru pentru dezvoltarea copiilor este de a-i crește cu iubire. De asemenea, este bine să o lăsați când vă ajută, precum și atunci când termină de făcut sarcinile.
În plus, încercați metoda celor 5 minute de sugestii. Spuneți-i, “○○ (numele copilului), tu îți iubești prietenii foarte mult. Și ei te iubesc foarte mult. Te poți juca frumos cu ei. În visul tău, ei îți spun, ‘○○, joacă-te cu noi.’ Joacă-te frumos cu ei.” Continuați să faceți sugestiile și nu renunțați până când nu apar rezultate. Imaginați-vă punctele forte ale fiicei Dvs..
Îmi fac griji în legătură cu efectul negativ pe care îl pot avea copiii mari asupra copilului meu
【Î】Fiica mea are 2 ani și 7 luni. Ține foarte mult la o fată din școala primară, care locuiește lângă noi. Mă bucur că fata vrea să se joace cu fiica mea, însă limbajul pe care îl folosește nu este tocmai cel potrivit și îmi fac griji că nu îi face bine fiicei mele. De asemenea, unele dintre lucrurile pe care le fac în parc par periculoase pentru un copil de 2 ani. Nu vreau ca fata să se joace cu fiica mea, pentru că o imită tot timpul. Cu toate acestea, fata mea merge după ea, de fiecare data când o vede, poate pentru că i se mare mai interesant decât să se joace cu copii de aceeași vârstă.
【R】Înțeleg că sunteți îngrijorată că fiica Dvs. va ține minte și va folosi cuvintele urâte sau că va face ceva periculos, imitând-o pe acea fată. Pentru ca fiica Dvs. să se joace în siguranță, spuneți-i următorul lucru, “Îți mulțumesc că te joci tot timpul cu fiica mea. ○○ (numele fiicei Dvs.) te iubește foarte mult. Sunt multe lucruri pe care încă nu le poate face, deoarece este mică. Așa că, dacă vrea să facă ceva periculos, te rog să-i spui, ‘Nu o face pentru că este periculos.’” De asemenea, în ceea ce privește limbajul fetei, atunci când folosește cuvinte urâte, ar trebui să o învățați alte cuvinte, spunându-i, “Când vrei să zici ceva de genul acesta, e mai bine să spui….”
Îndrumați-o pe fiica Dvs. să folosească cuvinte bune spunându-i:”Dacă folosești cuvinte urâte, inima ta se va murdări”. De asemenea, este important să vă străduiți să utilizați cuvinte pozitive în viața de zi cu zi.
Cum ar trebui să comunic cu prietenii copilului meu?
【Î】Fiica mea are sindromul Down, însă este cunoscută în rândurile colegilor ei. Mulți dintre prietenii ei vin la noi în timpul liber. Sunt fericită când vin și îi servesc cu gustări. Cu toate acestea, când vin la noi 10 din prietenii ei, câteodată nu știu ce să fac. Aș vrea să știu cum să relaționez cu ei.
【R】Suntem siguri că sunteți foarte bucuroasă că fiica dvs. este populară în rândurile prietenilor ei. Dar, atunci când vin în vizită mai mulți copii, este greu să-i distrați. Cu toate acestea, nu trebuie să vă adaptați în totalitate dorințelor lor. O idee bună ar fi să vă decideți asupra unor reguli pe care să le respecte atunci când vin în vizită să se joace. Probabil că nu le vor respecta întotdeauna, însă încercați să fiți flexibilă și să le oferiți posibilitatea să le modifice, atâta timp cât vă simțiți confortabil. Când fac ceva rău, spuneți-le calm cum ar trebui să acționeze.
Nu trebuie să le dați întotdeauna gustări, ci hotărâți-vă când și dacă doriți. De exemplu, „Astăzi sunt doar câțiva copii, așa că le voi oferi câte o gustare” sau ” Astăzi avem mulți copii în vizită, însă doresc să împărțim cu ei ceva bun.”
Cum ar trebui să-i ajut pe copii să învețe să împrumute lucruri altora și de la alții?
【Î】 În grupa mea e o fetiță de 3 ani, căreia îi este greu să le spună prietenilor ei: „Mi-o dai și mie te rog” sau „Poftim.” Ce ar trebui să fac pentru ca ea să poată împărți lucrurile, cum ar fi jucăriile, cu ceilalți copii?
【R】Jucați-vă acasă cu ea jocuri de-a împrumutatul de lucruri de la și cuiva. Când se joacă cu jucăriile ei, ar trebui să-i spuneți: „Dă-mi-o și mie, te rog”, să v-o dea și, apoi să i-o dați înapoi, spunându-i: „Mulțumesc”. Dacă fetița își imită mama și poate să împartă ceva, mama ar trebui să o laude. Dacă mama repetă acest joc, iar fiica învață să împrumute de la cineva sau să împrumute cuiva fără probleme, atunci va putea să se joace frumos cu prietenii ei și să împartă jucăriile.
De asemenea, atunci când fata se joacă cu prietenii ei, mama ar trebui să se joace cu ea prima dată. Ar trebui să-i spună cum să comunice cu prietenii, arătându-i un exemplu de genul, „Haide să împrumutăm jucăria în acest fel” sau „E mai bine să spui așa atunci când împrumuți ceva”.
Cum ar trebui să-l ajut pe copilul meu să învețe să împrumute prietenilor și de la prieteni lucruri?
【Î】Am un fiu de 3 ani. Își împarte gustările sau jucăriile cu noi [părinții săi], dar nu poate împrumuta sau împărți niciodată cu prietenii săi. Ce ar trebui să fac?
【R】În acest caz, ar trebui să rezolvați problema aplicând metoda celor cinci minute de sugestii. Pe măsură ce-i mângâiați ușor corpul, faceți sugestii precum „○○ (numele său), îți iubești prietenii. Ești atât de amabil să le împrumuți jucăriile tale? Ei spun că te iubesc atât de mult pentru că ești amabil. „Problema va dispărea.
Când împarte gustarea sau jucăriile cu Dvs., transmiteți-i bucuria de a împărtăși, spunându-i: „Când împărțim lucrurile, sunt mai delicioase, nu-i așa?”, „Când ne jucăm împreună, este mai distractiv, nu-i așa?” În acest fel, punctele sale forte se vor dezvolta în continuare și vor conduce la alte efecte pozitive. După ce i-ați oferit sugestii pozitive fiului, concentrați-vă asupra a ceea ce este capabil să facă.
Lucrați cu el pentru a-i îmbunătăți treptat abilitățile.
Copilul meu nu împarte lucrurile cu alții
【Î】Fiul meu cel mare are 3 ani. Nu poate împărți lucrurile cu fratele sau prietenii săi mai mici. Ține de lucrul respectiv și fuge de persoana care dorește să o împrumute. Nu ia obiecte de la prietenii săi, ci de la fratele său mai mic și nu le mai dă înapoi. Ce să-i spun?
【R】Există o perioadă în care copiii doresc din tot sufletul să pună monopol pe lucrurile lor și să le arate altora. Situația dvs. reprezintă o etapă din procesul de creștere a fiului dumneavoastră. Comunicați cu el cât mai calm posibil.
Pentru a-l învăța cum să împartă lucrurile, este bine să jucați acasă jocul de-a împrumutatul și împărțitul lucrurilor. Ar trebui să începeți să faceți distincție între lucrurile lui și ale altora și să-i spuneți să încerce să împrumute lucruri de la cineva, după care să spună, “Mulțumesc.” Îndrumați-l în așa fel încât să împartă gustarea cu cineva sau să vă împrumute din lucrurile sale. Apoi, în viața de zi cu zi, dacă Dvs. (părintele lui) comunicați în mod conștient folosind expresii precum, “poftim” și “mulțumesc,” acesta va învăța să împartă în mod natural. Și atunci când împarte din lucruri într-o mică măsură, țineți minte să-l lăudați în mod evident.
Fiul meu se bosumflă repede. Cum îl pot ajuta să experimenteze succesul și să-l motivez?
【Î】 Fiul meu are 6 ani. Dacă nu poate face ceva sau învățătoarea îi spune, “Încă o dată,” se bosumfllă. Nu știu cum să procedez ca să-l motivez să încerce să facă diferite lucruri la care întâmpină greutăți. Deseori mi se zice, “Se comportă așa pentru că nu a avut multe reușite.” Vreau să știu modalități specifice de a-l ajuta să experimenteze succesul.
【R】O experiență de succes este aceea în care un copil crede că este capabil să facă ceva. Concentrați-vă pe ce activități poate să facă sau cum vă ajută și laudați-l pentru ceea ce poate face. El va încerca să facă mai mult data viitoare, după ce a văzut că este lăudat și acceptat. Cu toate acestea, este necesară o relație de încredere reciprocă pentru a-l motiva. Fiul Dvs. va încerca să facă mai mult pentru că persoana pe care o iubește atât de mult îl laudă. Arătați-i că îl iubiți, îmbrățișându-l și aplicând metoda celor cinci minute de sugestii. De asemenea, este bine ca fiul dvs. să experimenteze succesul în ceea ce face cel mai bine, folosind vizualizarea. De exemplu, dacă sare coarda foarte bine, puneți-l să-și imagineze că este fericit pentru că a reușit să-și depășească recordul de sărit coarda la rând pentru un anumit număr de ori. Puneți-l să-și imagineze ceva pozitiv, de exemplu, că se transformă în eroul său preferat și devine mai bun la ceva la care nu se pricepe. După ce își imaginează, spuneți-i să mediteze, să facă exercițiul de respirație controlată și apoi oferiți-i sugestii pozitive cum ar fi „Acum îți poți imagina într-un mod distractiv că reușești ce-ți propui. Poți vedea imaginile.” Dacă îl puneți să-și imagineze succesul, el va fi de fapt capabil să-l vizualizeze.
Copilul meu plânge când nu mă vede
【Î】 Fiul meu cel mare are 1 an și 4 luni. Întotdeauna stă cu mine. Dacă îl las singur, în casă sau afară, plânge. Dacă mă duc la baie sau la etaj, plânge. Cum ar trebui să-l îndrum în viitor?
【R】Când fiul Dvs. nu vă poate vedea, este neliniștit. Este la o vârstă la care trebuie să rămâi mereu cu el. Dacă sunteți prea sensibilă sau îl forțați să nu stea lângă Dvs., se va agăța și mai mult. Vă rog să credeți în creșterea și dezvoltarea fiului Dvs..
Când are nevoie de Dvs., ar trebui să-l primiți cu căldură, iar când pleacă, să așteptați până când sunteți sigură că este bine. În felul acesta, va putea să renunțe la Dvs. în mod natural.
Pe măsură ce copiii se dezvoltă, cel mai important lucru este să aveți contact fizic. Când are nevoie de Dvs., vă rugăm să-i acordați atenție și să-l îmbrățișați străns. Priviți-l ca pe o ființă perfectă, așa cum este el acum, și urmăriți cu bucurie modul în care crește.
Copilul meu îmi cere să-l țin tot timpul în brațe
【Î】 Copilul meu are 2 ani și 6 luni. Aleargă și se joacă în casă sau în parc, pe toboganul ei preferat. Cu toate acestea, nu-i place să meargă la plimbare sau să iasă afară și imediat cere în brațe sau să o iau în cârcă. Este bine dacă o liniștesc?
【R】 Când nu vrea să meargă la plimbare, nu trebuie să o forțați să facă acest lucru. Când cere să fie ținută în brațe, și dacă puteți, vă rugăm să o luați în brațe. După ce îi sunt satisfăcute nevoile, va începe să meargă singură, pas cu pas. Amintiți-vă că această situație nu va dura și luați-o în brațe pentru a-i oferi confort emoțional. Când nu dorește să meargă singură, și totuși vreți să o lăsați, spunându-i: „Plimbă-te singură”, situația se va înrăutăți, iar ea vă va cere să o țineți în brațe pentru totdeauna.
Uneori, îndrumați-o să meargă singură, spunând: „Uite, acolo este ○○. Haide să mergem acolo.” Stabiliți un obiectiv, care se află la 2 sau 3 metri distanță de ea și lăudați-o când poate merge singură până acolo. Este bine să-i atrageți atenția asupra florilor sau pietrelor de pe drum și să o lăsați să le adune.
Fiica mea devine brusc rece cu mine și urăște să fie îmbrățișată…
【Î】 Fiica mea are 5 ani. Obișnuiam să o las la grădiniță și să o îmbrățișez la despărțire. Totuși, când o îmbrățișez acum, se înfurie, spunându-mi:”De ce faci asta?” Nu pare a fi jenată, ci mai degrabă rece. Ce ar trebui să fac?
【R】Există probabil unele motive pentru manifestarea mâniei, de exemplu, poate prietenii ei s-au comportat urât cu ea etc. Întrebați-o seara când este relaxată: „Nu-ți place să te îmbrățișez când te las la grădiniță?” Dacă are vreun motiv pentru care urăște să fie îmbrățișată la școală, atunci îmbrățișați-o acasă. Dacă nu cunoașteți cauza, și ea urăște îmbrățișarea în sine, atunci se poate simți nemulțumită de Dvs. Pentru a-i deschide mintea, vă rog să-i arătați că o iubiți și să o îmbrățișați strâns, spunându-i: „Te iubesc foarte mult. Îți mulțumesc că exiști.” Relația dintre Dvs. și fiica Dvs. va reveni la normal când îți va simți inima. Ea va fi dispusă să fie îmbrățișată din nou.
Fiul meu știe că nu e bine să-și sugă degetul mare, dar nu se poate opri
【Î】Fiul meu are 6 ani, dar nu se poate opri din suptul degetului, chiar dacă știe că nu este bine. Nu își suge degetul niciodată când iese afară, ci doar acasă. Cum să-l ajut să se oprească?
【R】Atunci când copiii cresc mari, lucrurile pe care mamele le fac pentru ei sau în locul lor se reduc, în timp ce cresc cele pe care aceștia le pot face singuri. Acesta este motivul pentru care uneori un copil se simte nemulțumit și își suge degetul mare. Încercați să aveți cât mai multe contacte fizice în timp ce vorbiți cu fiul Dvs.. De exemplu, să-l îmbrățișați, să-l mângâiați pe cap sau să-i atingeți umărul.
El înțelege că suptul degetului mare nu este bine. Pentru a-l ajuta să fie conștient de obiceiul lui, imitați-l și sugeți-vă și Dvs. degetul mare. În plus, dacă știe că dinții lui nu vor crește drept pentru că își suge degetul mare, poate să nu o mai facă. Puneți în practică și metoda celor cinci minute de sugestii. După ce-i transmiteți iubirea Dvs., dați-i sugestii bune de viitor, cum ar fi „○○ (numele său) nu își mai suge degetul mare”.
Fiul meu plânge când lucrurile nu merg cum vrea el
【Î】Fiul meu are 4 ani. Când lucrurile nu merg așa cum vrea el, atunci plânge imediat. Întotdeauna închei spunându-i: „Întodeauna plângi, așa că nu vom face lucrul acesta!” Cu toate acestea, în acest caz, ar trebui să-l las să plângă? De obicei încerc să-l opresc din plâns…
【R】Probabil motivul pentru care plânge este că regretă ce nu poate face. Empatizați cu sentimentele lui. Dacă îl încurajați să plângă îl veți satisface mai mult decât vă așteptați. Dacă îl lăsați așa, se va simți nesatisfăcut și mai nelinitit. Țineți minte că atunci când plânge, simte dorința de a se dezvolta. Acceptați sentimentele sale și motivați-l să încerce pe cât de mult posibil.
Încurajați-l spunând ceva de genul: „Dacă exersezi acest lucru, vei putea să o faci. Atunci când exersezi, fă tot posibilul. Am exersat din greu, așa că pot să o fac acum.”
Dacă devine priceput în lucrul cu mâinile și poate face ceva așa cum se așteaptă să iasă, atunci nu va mai plânge. Nu fiți prea serioasă și comunicați frumos cu el.
Copilul meu se comportă tot timpul ca un bebeluș
【Î】Fiica mea cea mare are 3 ani și 7 luni. A trecut 1 an și 2 luni de când s-a născut cea de-a doua fiică, dar cea mare se comportă ca un bebeluș. Vrea să bea lapte din sticlă cu biberon și folosește cuvinte de bebeluș. Uneori, se cuibărește în mine prea mult și nu înțelege ce-i spunem pentru că se agită prea tare. În timpul săptămânii, stă lipită de mine. Le țin în brațe și în spinare pe ambele fete: una de 20 kg, iar cealaltă de 8 kg. Apoi, la sfârșit de săptămână, stă lipită de tatăl ei. Oare contactul fizic dintre noi nu este suficient? Ar trebui să o acceptăm așa cum este pentru o vreme? Sunt ingrijorată.
【R】Toți copiii demonstrează la un moment dat comportamentul de bebeluș. În acel moment, satisfaceți-i nevoia, oferindu-i o îmbrățișare strânsă de 8 secunde. Este important să-i acordați prioritate celei de-a doua fiice, deoarece încă este mică. În aceste momente, spuneți-i fiicei celei mari: „Te rog să mă lași ○○, pentru că sora ta plânge”. Exprimați-vă cu iubire, apoi, pe măsură ce vă ocupați de a doua fiică, spuneți-i: „Când erai copil, am avut grijă și de tine.” Când vă așteaptă cu răbdare, lăudați-o pentru că a reușit să facă acest lucru. Dacă îi satisfaceți nevoia, acordându-i prioritate, comportamentele ei de bebeluș vor dispărea.
De asemenea, vârsta de 3 ani este vârsta independenței. Dar aceasta nu înseamnă că cei mici se pot despărți complet de părinți. Este vârsta când au propriile idei și sunt capabili să se despartă treptat de părinți, concentrându-și atenția asupra lumii exterioare. Ați putea crede că cea mică este rebelă pentru că încearcă să aibă propriul ei drum. Deseori se va cuibări în Dvs., ceea ce înseamnă că, de fapt, se pregătește să renunțe la Dvs.. În aceste momente, dacă acceptați situația ei ca parte a procesului de creștere, va fi satisfăcută, va face pași spre independență și va crește armonios. Dacă cererile ei nu jignesc pe nimeni sau nu sunt egoiste, încercați să le acceptați. În acest fel, situația se va schimba. Va fi creată o relație de încredere între Dvs. și fiica Dvs., iar ea va putea să vă asculte. Dacă vă schimbați modul în care vedeți lucrurile sau cum comunicați cu ea, situația se va schimba. Mulțumiți-o printr-o îmbrățișare strânsă. Când vrea să se cuibărească, lăsați-o și consolidați relația dintre Dvs. și fiica Dvs.
Fiul meu rebel mă obosește
【Î】Fiul meu are 5 ani. E foarte sensibil. Dacă îl cert, plânge și țipă. Dacă îl avertizez ușor, repetă cuvintele: „Te urăsc!” De asemenea, își lovește tatăl lui, sora lui mai mică și pe mine. Fiul meu rebel mă obosește zilnic. Faptul că îl cert nu este eficient, dar nu este nici bine să-l răsfăț prea mult. Ce ar trebui să fac?
【R】Această situație vă arată că fiul dumneavoastră are nevoie de iubirea Dvs. Arătați-i că-l iubiți, oferindu-i o îmbrățișare strânsă de 8 secunde. Acordați-vă un timp doar pentru voi doi și arătați-i cât de mult îl iubiți. Întrebați-l ceva simplu atunci când este într-o stare bună și îmbrățișați-l. În timp ce-l îmbrățișați sau îl mângâiați pe cap sau pe corp, spuneți-i: „Îți mulțumesc că m-ai ajutat. Te iubesc foarte mult ○○ (numele său).” Pielea este numită „locul inimii și iubirii”. Dacă aveți suficient contact fizic cu fiul Dvs., el va simți cu siguranță iubirea pe care i-o purtați, iar atitudinea lui se va schimba.
Copilul meu nu poate vorbi bine în fața noastră (părinții lui)
【Î】Fiica mea are 2 ani și 9 luni. Uneori, nu vorbește clar în fața mea. Cu toate acestea, mi s-a spus că a vorbit clar când am lăsat-o o vreme la casa unui prieten. Când o cert, nu înțeleg uneori ce spune. Chiar dacă vorbesc frumos cu ea, îmi răspunde mormăit. Vorbește într-un mod în care ea este singura care înțelege ce zice. Cum ar trebui să comunic cu ea?
【R】 Probabil o răsfățați. Nu trebuie să vă gândiți la ea în mod negativ, doar pentru că poate vorbi clar atunci când nu este acasă. Copiii își doresc să crească mari. Acceptați-o cu zâmbetul pe buze și mulțumiți-o. Uitați-vă în ochii ei și ascultați-o serios.
De asemenea, în viața de zi cu zi, citiți cât mai multe cărți cu ea. Când îi citiți cărți cu imagini, aveți timp să comunicați cu ea, precum și să o învățați să pronunțe corect și să-și îmbogățească vocabularul. Credeți în dezvoltarea ei și comunicați cu răbdare.
Cu siguranță înțelege când face ceva rău, deoarece capacitatea ei de înțelegere i se dezvoltătreptat. După ce îi spuneți că ceea ce a făcut nu este bine, chiar dacă spune ceva, lăsați-o în pace. Dați-i o îmbrățișare strânsă și lăudați-o când își corectează atitudinea.
Mă îngrijorează faptul că fiica mea se bâlbâie
【Î】 Fiica mea are 3 ani și 9 luni. Brusc a început să se bâlbâie la vârsta de 3 ani și 6 luni. Nu spune primul sunet din cuvinte. Dacă îi spun „Relaxează-te și vorbește rar”, poate vorbi fără probleme. Am crezut că bâlbâiala va dispărea în timp, dar în ultima vreme s-a înrăutățit. Acest lucru mă îngrijorează. La început, nu mi-am făcut prea multe griji, deoarece cartea doctorului Makoto Shichida spune: „Copiii de această vârstă pot uneori începe să se bâlbâie brusc”. Totuși, am început să mă îngrijorez, când bâlbâiala ei s-a agravat foarte tare. Fetița mea este ambidextră. Poate ține bețișoarele și creioanele cu mâna stângă, dar folosește foarfeca și aruncă mingea cu mâna dreaptă. Oare acest lucru are de-a face cu bâlbâiala ei?
【R】Știm că bâlbâiala ei vă îngrijorează, însă de multe ori copiii încep să se bâlbâie brusc, atunci când se face tranziția de la emisfera dreaptă la emisfera stângă. Pot înțelege diverse lucruri și vor să-și transmită ideile. Cu toate acestea, nu știu cum să vorbească pentru că încă nu pot face bine trecerea între emisfere. De aceea, se bâlbâie. Dacă ne facem prea multe griji în legătură cu copiii, situația lor se înrăutățește uneori. Cea mai bună cale este de a comunica în mod natural cu ei, fără să vă faceți griji. Circuitele cuvintelor vor fi create cu fermitate.
Pe de altă parte, încercați să vă ajutați copilul să se relaxeze îmbrățișând-l, spunându-i cuvinte de laudă și arătându-i cât de mult îl iubiți. Pe măsură ce veți proceda astfel, fetița nu se va bâlbâi. Nu este bine să comunicați cu ea, când sunteți îngrijorată pentru a nu-i transmite starea dvs. Comunicați cu ea, pe măsură ce vă imaginați că vorbește fără probleme. De asemenea, este bine să îi oferiți sugestii bune aplicând metoda celor cinci minute de sugestii, cum ar fi: „Poți vorbi fără probleme și ușor. Te poți relaxa și vorbi.” Este extraordinar că fetița este ambidextră. Nu trebuie să vă faceți griji, deoarece ea pare să aleagă ce mână să folosească în funcție de situație. Lăsați-o să-și folosească ambele mâini.
Ce trebuie să fac atunci când fiica mea are un tantrum și plânge?
【Î】Fiica mea are 2 ani și 3 luni. Când se află într-o dispoziție bună, ne uimește modul minunat în care ne răspunde. Cu toate acestea, pare să aibă un ego puternic. Odată ce începe un tantrum, aruncă cu lucrurile din jurul ei, se întinde pe jos și în cele din urmă, plânge.
Chiar dacă îmi cer scuze, nu mă ascultă niciodată. Ce ar trebui să fac pentru ea în aceste situații?
【R】În aceste momente, încercați să o lăsați așa pentru puțin timp și lăudați-o când nu mai plânge. Dacă încercați să o faceți să fie într-o dispoziție bună sau vă cereți scuze, acest lucru va avea un efect negativ asupra ei. Ea va învăța că atunci când va plânge, veți încerca să o faceți să se simtă mai bine sau să-i cereți scuze. Nu va putea să-și dezvolte abilitățile de autocontrol și va fi egoistă. Când plânge sau aruncă cu ceva, lăsați-o în pace, însă supravegheați-o pentru a vă asigura că nu se află în pericol.
Apoi, când se calmează, vă rog să o lăudați, îmbrățișând-o strâns. „Nu mai plângi. Minunat!” Fetița va învăța că nu veți comunica cu ea atunci când plânge sau se comportă agresiv. De asemenea, va afla despre suportarea unor situații dificile, descoperind că o acceptați, lăudați și îmbrățișați când ea rabdă. Când se calmează, atunci este ocazia pentru disciplină. Copiii se vor îmbunătăți prin îmbrățișări și laude.
Care este distincția dintre lucrurile pentru care ar trebui să-i laudăm și cele pentru care ar trebui să-i certăm?
【Î】Fiul meu a început să meargă la vârsta de 8 luni. La vârsta de 10 luni a învățat să meargă încălțat. Am crezut că acest lucru s-a datorat faptului că este băiat. Cu toate acestea, el nu stă în scaunul de mașină, dacă i se pune centura. De asemenea, urcă pe spatele canapelei și încearcă să scoată toate cărțile din bibliotecă. Îi spun, „Nu face asta”. Totuși, nu știu când ar trebui să-l cert sau să-l laud.
【R】Fiul Dvs. a început să meargă singur, ceea ce arată că este foarte curios. Aceasta este perioada în care vrea să facă sau să atingă totul. Cu alte cuvinte, este timpul pentru experimentare și învățare. Majoritatea copiilor de vârsta lui vor face ceva fără să gândească dacă este bine sau rău, deoarece nu pot face diferența. Dacă îi interziceți să facă ceva spunând: „Nu face asta”, el își va pierde independența și curiozitatea. Dacă face o năzbâtie, încercați să ignorați acest lucru. Cu toate acestea, când face ceva periculos sau necăjește pe cineva, vorbiți cu el pe un ton autoritar. În aceste cazuri, arătați-vă îngrijorarea și repetați-i ce nu trebuie să facă, chiar dacă lui îi place. De exemplu, „Scaunul de mașină pentru copii este necesar pentru a nu te răni” sau „Dacă te supraveghez ca să mă asigur că nu vei cădea, poți să te urci puțin pe spatele canapelei”.
Apoi, stabiliți un standard al disciplinei, cum ar fi: „Îl voi ierta până în acest punct, dar dacă trece de acel punct nu-l voi ierta.” Dacă încercați să-i comunicați standardele Dvs., el va fi capabil să înțeleagă treptat diferența dintre comportamentul bun și unul mai puțin potrivit fără a deveni confuz.
Fiica mea este cuminte atunci când este acasă, dar rebelă atunci când se află afară
【Î】Fiica mea are 2 ani și 4 luni. Acasă e ascultătoare, însă când ieșim afară, aruncă cu lucrurile din jurul ei și nu ascultă ceea ce spun.
Comportamentul ei mă îngrijorează. Face activități fără să întâmpin dificultăți și am putut să văd și unele rezultate. Chiar și atunci când îi atrag atenția, ea se uită în altă direcție. Deși știe că e nu bine ce face, pare că vrea să mă supere.
【R】Există multe lucruri în afara casei, de care fiica Dvs. este interesată. Ea se află într-o perioadă de experimentare și învățare.
Acum, vrea să facă totul. Totuși, este timpul să îi spuneți serios ceea ce nu poate face pentru că nu este bine sau pentru că este periculos. De asemenea, ar trebui să comunicați cu ea folosind acasă o atitudine consecventă. Aveți grijă să comunicați cu ea în mod constant.
De asemenea, ea încearcă să vă supere pentru că încearcă să vă atragă atenția. Pentru a schimba atitudinea unui copil, este important să verificați modul în care părinții comunică cu aceștia. Faceți tot posibilul pentru a crea o relație între dvs. și fiica dvs., care să se bazeze pe suficient contact fizic și împărtășirea iubirii. Apreciați conversațiile cu ea și ascultați serios ideile și sentimentele ei.
Copiii au mare încredere în oamenii care-i acceptă și îi privesc într-un mod pozitiv. Dacă își deschide inima și Dvs. la fel, relația devine mai puternică, iar problemele pe care le aveți vor dispărea. Stimularea pielii este o modalitate de bază de a ne transmite iubirea. Arătați-i că o iubiți, prin îmbrățișare și contact fizic.
Îmi fac griji cum să comunic cu copilul meu, care deseori are un temperament nepotrivit
【Î】După ce fiica mea a intrat la școala primară, adesea se află într-o dispoziție proastă. Cred că se află într-o etapă rebelă. Cu toate acestea, în calitate de părinți, ne îngrijorăm în legătură cu ce ar trebui să facem pentru ea.
【R】Probabil, este stresată în noul mediu în care se află. Lăsați-o să se relaxeze. Baza pentru rezolvarea acestei probleme ar fi să-i comunicați iubirea Dvs. Dimineața, faceți-vă timp pentru a interacționa fizic cu ea, cum ar fi să o îmbrățișați și să-i spuneți: „Bună dimineața” și să-i mângâiați capul. De asemenea, spuneți-i câteva cuvinte pozitive. Concentrați-vă pe punctele ei forte, acceptând-o și lăudând-o:”Zâmbetul tău este minunat”, „Ce frumos știi să saluți”.
Ea se va liniști când va avea încredere în propriile puteri. Cereți-i ajutorul în casă, rugând-o să vă ajute la anumite sarcini pe care le poate face. De exemplu, cereți-i să ude florile, să curățe holul de la intrare sau să curețe baia. Spuneți-i: „○○ (numele ei), te-am lăsat pe tine să o faci, așa că te rog să te ocupi de………” Atunci când le face, vă rugăm să o lăudați.
Fiul meu se enervează atunci când nu face ceva așa cum își dorește. Când îl avertizez, aruncă cu ceva în mine.
【Î】 Fiul meu va împlini în curând 1 an și 10 luni. Când ceva nu merge cum vrea el, de exemplu, jucăriile sale (mașini sau trenuri) nu funcționează așa cum se așteaptă, se înfurie și aruncă cu jucăriile. Când îi spun „Nu face asta”, o aruncă în mine pentru că l-am certat. Deși sunt supărată pe el, mai degrabă încerc să-l avertizez, nu să strig la el. Cu toate acestea, atitudinea sa nu se îmbunătățește. În cele din urmă, uneori ajung să-l cert. În aceste cazuri, ce ar trebui să fac?
【R】Se pare că ego-ul său se dezvoltă și că vrea să-și exprime sentimentele. Dar încă nu poate să ducă la îndeplinire acțiunile așa cum ar vrea el. Când lucrurile nu merg așa cum vrea el, plânge, aruncă cu lucruri, mușcă sau lovește. Aceasta este o etapă a creșterii sale și un semn că el se dezvoltă fără probleme. Acesta este un comportament obișnuit. Când fiul Dvs. va mai crește puțin, va putea să facă ceva sau să-și transmită sentimentele pe măsură ce le simte, iar atitudinea lui se va îmbunătăți în mod natural.
Când se supără pentru că nu poate face ceva așa cum s-ar fi așteptat, vorbiți cu el pentru a-i arăta că-i înțelegeți sentimentele: „Nu ai putut să ○○”, „Ai vrut să ○○.” Apoi, îndrumați-l în așa fel încât să-și folosească jucăriile într-un mod bun, spunându-i: „Hai să ne jucăm cu asta așa.” „Haide să o facem așa.” Ar trebui să-i spuneți în mod repetat să nu arunce cu lucrurile. De asemenea, este bine să-l îndrumați într-un alt tip de joc, schimbându-i jucăria cu o minge moale și spunându-i: „Poți să arunci cu mingea de mai multe ori.” Dacă e supărat și după ce face aceste lucruri, ar trebui să-l lăsați singur pentru o vreme. Când îl învățați pe fiul Dvs. ce este nu este bine, trebuie să fiți strictă cu el și să nu vă schimbați deloc atitudinea. Dezvoltați-i capacitatea de a înțelege ce înseamnă un comportament bun, dându-i o îmbrățișare strânsă și lăudându-l că s-a liniștit și că a încetat să plângă.
Copilul meu rebel mă neliniștește
【Î】Prima mea fiica are 4 ani. Deseori mă contrazice. În plus, cuvintele ei sunt negative. De exemplu, „Ai terminat desenul” → „Nu l-am terminat.” Sau când cântăm, „Tati, întoarce-te acasă repede” → „Nu te întoarce acasă repede”. Când o laud pe sora ei mai mică, fiica cea mare îi spune: „Nu ești bună la asta.” Oare spune aceste cuvinte pentru că este rebelă?
【R】Copiii de această vârstă manifestă comportamente contrare și ne arată atitudinea lor rebelă. Dacă părinții văd și acceptă ceea ce spune copilul în mod serios, el/ea nu va trece peste această etapă, iar relația dintre copil și părinții lui se va înrăutăți. De asemenea, este bine să vă folosiți de atitudinea ei contrară și să spuneți cuvintele opuse a ceea ce credeți. Dacă vă arată acest tip de atitudine pentru că nu primește suficientă iubire de la Dvs., vă rugăm să-i arătați că o iubiți, dându-i o „îmbrățișare strânsă timp de 8 secunde” sau aplicând tehnica „celor 5 minute de sugestii”. Folosind aceste metode, atitudinea ei contrară va dispărea.
Copilul meu face tantrum-uri
【Î】 Fiul meu are 1 an. Aruncă cu lucruri în alții și îi mușcă cu putere. Ce ar trebui să fac?
【R】Copiii de vârsta lui de multe ori fac tantrum-uri și aruncă obiecte sau mușcă atunci când lucrurile nu merg cum vor ei. Este un semn că ego-ul fiului Dvs. se dezvoltă. Când ego-ul unui copil se dezvoltă, el încearcă să transmită ceea ce vrea să facă. Cu toate acestea, nu își pot exprima sentimentele bine, deoarece abilitățile lor de vorbire nu sunt încă pe deplin dezvoltate. Încearcă să-și exprime sentimentele prin aruncarea de obiecte și mușcături. De asemenea, fiul Dvs. nu înțelege distincția dintre bine și rău. Când aruncă cu ceva în cineva, spuneți-i cu răbdare că ceea ce a făcut nu a fost bine. Încă nu se află la vârsta când poate înțelege ceea ce i se spune, așa că priviți-l în ochi și vorbiți cu el, prefăcându-vă că sunteți tristă cu adevărat. Acest lucru îl va face mai ușor să înțeleagă.
De asemenea, atunci când fiul Dvs. se comportă agresiv, trebuie să verificați dacă îl obligați să facă ceva, dacă-l disciplinați prea dur sau dacă îl stresați.
Fiica mea pare să fie iritată de propria persoană
【Î】 Fiica mea va împlini în curând vârsta de 2 ani. Când face ceva bine, o îmbrățișez și o laud. Pe de altă parte, când nu poate face ceva, nu se poate controla. De exemplu, când nu poate mânca, răstoarnă farfuria cu mâncare sau cana cu apă și aruncă cu lingura.
Evident, că este iritată de propria persoană. Oare face aceste lucruri pentru că am lăudat-o prea mult? În acest caz, cum ar trebui să reacțione?
【R】Nu priviți starea actuală a fiicei Dvs. ca fiind cea finală, ci din contră, încercați să o priviți din perspectiva a cine va fi în viitor.
Este normal ca cei mici de 2 ani să nu facă lucrurile bine. De multe ori aruncă cu obiecte, fac tantrum-uri pe loc, deoarece nu și-au dezvoltat încă dexteritatea. După ce va trece o jumătate de an, fetița nu va mai face tantrum-uri la fel de ușor, pentru că va fi mai agilă.
Ar fi bine să nu o certați acum, să empatizați cu frustrările ei și să o încurajeați, spunându-i: „Este în regulă. Vei fi în stare să faci acest lucru în curând.” Dacă tantrum-ul continuă pentru o perioadă lungă de timp, ar trebui să o scoateți afară pentru a-și schimba starea de spirit.
Copilul meu nu ascultă de noi (părinții lui)
【Î】Până de curând am reușit să fac cu fiul meu activități fără probleme. Cu toate acestea, într-o zi, a început brusc să spună „nu știu”, chiar legat de lucrurile pe care cred că le știe. Nici măcar nu încearcă să mă asculte. Ce ar trebui să fac?
【R】Pe măsură ce copiii își dezvoltă ego-ul, ei vor să facă lucrurile doar cum vor ei sau nu ascultă. Toți copiii manifestă această atitudine ca o etapă a dezvoltării lor. Nu fiți prea sensibilă și observați cu răbdare dezvoltarea fiului dumneavoastră. Când vrea să fie împotriva tuturor, comentând la orice lucru, încercați să spuneți mai întâi cuvintele opuse celor la care vă gândiți. Sau nu acceptați ceea ce vă spune și răspundeți astfel: „Serios? Chiar nu știi. În regulă. Atunci o voi face eu.” Dacă treceți prin această perioadă cu ușurință, el se va întoarce la a fi un copil ascultător și bun. Vă rugăm să înțelegeți că, decât să încercați să-l faceți pe copil să respecte instrucțiunile dvs., mai bine încercați să empatizați cu sentimentele fiului tău.
De asemenea, dacă aplicați metoda celor cinci minute de sugestii, el va reveni fără probleme la a fi copil ascultător.
Știu că nu este bine să cedez când fiica mea vrea să-i fac pe plac, dar o fac
【Î】Am tendința să-i fac pe plac fiicei mele (3 ani și 5 luni). Vrea să facă totul singură. E în regulă, dar când lucrurile nu merg așa cum ar dori, imediat plânge. Încearcă să mă facă să-i fac pe plac, plângând, fiind irascibilă și atrăgându-mi atenția. Deseori cedez și fac ce vrea ea.
【R】Probabil, nu înțelege încă ce înseamnă „a avea răbdare”. Învățați-o treptat ce înseamnă acest lucru.
Când plânge sau este irascibilă, ignorați-o și lăsați-o singură pentru o vreme. Dacă se oprește din plâns după puțin timp, îmbrățișați-o imediat și lăudați-o pentru că a reușit să se controleze. În acest fel, va învăța să înțeleagă ce înseamnă „a îndura/a avea răbdare”.
Când se află într-o dispoziție proastă, e important să o supravegheați în liniște. Când își schimbă starea de spirit într-o stare pozitivă, lăudați-o. Dacă acest lucru devine un obicei pentru ea, la un moment dat va fi capabilă să se controleze singură.
Hotărârea și fermitatea dvs. sunt necesare pentru ca fiica dumneavoastră să poată învăța să se controleze singură. Nu vă faceți griji că nu învață un obicei nou, ci mai degrabă nu-i cedați voinței ei atunci când face un tantrum.
Fiica mea forțează adulții să spună ce vrea ea să spună
【Î】Fiica mea va împlini în curând 3 ani. Recent a început să ne ceară nouă și altora să spunem ceva de genul „Spune ○○.
Fă-o pentru mine”. După ce spune „Mami, ia-o!”, continuă:”Spune, „Nu”, sau „Spune, ei bine,”. Uneori, zice,” Spune, „Vreau să mănânc.” Prin comportamentul ei se apropie de faza în care aproape că îi forțează pe ceilalți să spună sau facă ce vrea ea. La început, am spus ce mi-a cerut să spun, dar acum ezit, pentru că nu se mai oprește. Cum ar trebui să comunic cu ea?
【R】Fetița Dvs. se află într-o perioadă de creștere, când începe să aibă propriile idei și acționează în conformitate cu ele. Pare a fi egoistă, deoarece încearcă să-și îndeplinească dorințele. Cu toate acestea, încercați să vedeți cât de mult s-ar dezvolta ego-ul ei în mod pozitiv. Se joacă gândindu-se singură la ceva, după care vă ordonă ce să faceți. Încercați să jucați acest joc cu ea cât mai mult posibil.
Pentru a dezvolta capacitatea copiilor de a gândi, aflați ce vor să facă și ajutați-i să-și descopere pasiunile. Probabil este dificil să jucați acest joc, mai ales când dorește mai tot timpul. Cu toate acestea, dacă jocul nu îi afectează mintea în mod negativ, încercați să vă jucați cât mai mult posibil cu ea. Pe măsură ce vă jucați cu ea, dezvoltați-i abilitățile de bază. În acest fel, puteți să o îndrumați spre alte jocuri și să schimbați situația într-un mod pozitiv. Dacă vă ocupați de fiica Dvs. cu răbdare și îi satisfaceți nevoile, ea va trece la pasul următor și va crea jocuri noi.
Vreau să-l învăț pe fiul meu ce nu ar trebui să facă, dar nu știu cum
【Î】Fiul meu are 1 an și 11 luni. Este foarte curios. Adesea îi spun „Nu”, pentru că îmi pasă de el. Deși învață diverse lucruri, trebuie să fiu atentă să nu facă ceva periculos, de exemplu să se joace cu focul. Cum ar trebui să procedez? deseori îi spun: „Te rog, nu face asta”.
Când îi spun așa, se înfurie. Ce ar trebui să-i spun?
【R】Copiii sub 2 ani și jumătate nu pot face distincția între ceea ce pot face și ceea ce nu trebuie să facă. La această vârstă, ei nu înțeleg de ce lucrurile sunt periculoase. Schimbați modul în care-l abordați, în funcție de vârstă. Atunci când face ceva periculos, atrageți-i atenția asupra unui lucru sigur, spunându-i: „Uite, aici este o jucărie.” Dacă încercați să-l opriți folosind cuvinte precum „Nu” sau „Nu face că” va simți doar că i-ați interzis ce voia să facă. Vă va opune rezistență, plângând sau devenind furios.
Pentru a-l învăța că ceva este rău sau periculos, una dintre modalitățile pe care le poate înțelege este de a învăța cu corpul său. De exemplu, dacă vreți să înțeleagă că ceva este fierbinte și periculos, îl puteți lăsa să atingă ceva puțin fierbinte. Această disciplină spune simțurilor copilului că ceva este rău și că a fost făcut de mulți ani. De asemenea, pentru a-l împiedica să facă ceva periculos, este important să aveți grijă de mediul său, de exemplu, să nu puneți ceva periculos la îndemâna lui.
Sunt îngrijorată deoarece fiica mea pare că-i ascultă pe alții, dar de fapt nu face acest lucru
【Î】Fiica mea pare să-i asculte pe alții, dar de fapt nu face acest lucru. Se duce la școala de muzică, dar se joacă cu mâinile și nu ascultă ce spun ceilalți. Intră adesea în lumea ei și încearcă să facă ceea ce dorește, chiar și atunci când se joacă cu prietenii ei. Acum, are mulți prieteni, dar mă tem că vor ajunge să o urască.
【R】Copiii nu par că ar asculta ce spun ceilalți, însă o fac. Nu par să asculte, deoarece părinții lor cred că nu ascultă. Nu vă mai gândiți că fiica Dvs. nu ascultă și întrebați-o în legătură cu conținutul unei povești. Probabil, va putea să răspundă mai mult decât vă așteptați. În acel moment, laudați-o pentru a-i arăta că sunteți impresionată, „Tu poți să asculți pe cineva în timp ce te joci. Ești minuntată ○○ (numele ei). Ești un geniu!” Dacă copiii sunt lăudați, ei vor reacționa la laudă și vor încerca să asculte cu seriozitate ce spun părinții lor.
Dacă observați că a ascultat pe cineva, spuneți celorlalți membri ai familiei dvs. să o laude pentru acest lucru. Astfel, va ajunge un copil mai bun. De asemenea, retragerea în lumea ei este un semn că se poate concentra și își poate folosi emisfera dreaptă. Este bine să vă schimbați părerea despre ea și să o laudați. Lăudați-o și acceptați lucrurile ei preferate fără a le nega. Apoi, spuneți-i ceva de genul: „Ceea ce faci arată distractiv. Să le spunem și prietenilor tăi despre lucrurile și jocurile tale preferate.” De asemenea, laudați faptul că are mulți prieteni, „○○, tu te pricepi să-ți faci prieteni.” Cuvintele care laudă copiii sunt cea mai bună cale de a-i schimba.
Atunci când copiii spun cuvinte urâte, ar trebui să-i avertizăm să nu le folosească?
【Î】Am auzit uneori copii spunând lucruri surprinzătoare în timpul conversațiilor. Când folosesc cuvinte nepotrivite, îi întrerup și le spun: „Cuvintele acestea sunt urâte, nu-i așa?” Cu toate acestea, uneori, ezit să fac acest lucru pentru că mă întreb dacă nu ar fi mai bine doar să-i observ. De exemplu, un copil va spune altui copil: „Te urăsc (numele băiatului), ○○. Promit că nu mă mai joc cu tine.” Fiica mea (clasa I) îi ascultă și suspină. Oare ar trebui să întrerup conversația celorlalți copii?
【R】Când copiii fac ceva greșit, părinții sau adulții din jurul lor ar trebui să le spună că este greșit sau corect. Aceasta este datoria noastră. În acest caz, sfătuiți-i să înțeleagă că au vorbit urât despre cineva. De exemplu, spuneți-le: „Dacă prietenii tăi îți spun” Te urăsc „, vei fi trist, nu-i așa?” Dacă adulții aud un copil că vorbește urât despre altcineva și îl avertizați pe copil că nu este bine, nu numai acesta, ci și ceilalți copii din apropiere pot învăța că vorbind rău sau urât despre cineva nu este un lucru bun. Cu toate acestea, dacă treceți pe lângă copii care vorbesc rău despre cineva, dar nu îi cunoașteți, nu ar trebui să interveniți pentru că ei nu vă cunosc.
Aceștia nu vor accepta calm sfatul dvs. pentru că sunteți un străin pentru ei. Când îi avertizați pe copii asupra unui lucru, este important să luați în considerare atât momentul, cât și împrejurarea.
Fiul meu vorbește urât cu bunicul lui
【Î】Fiul meu are 4 ani și 3 luni. Nu mă ascultă niciodată, decât atunci când mă înfurie. Cred că are nevoie de disciplină și uneori sunt strictă cu el. Cu toate acestea, bunicul său, care locuiește cu noi, este prea indulgent cu el. Când este certat, se duce în camera bunicului său. Ceea ce este și mai rău este faptul că el vorbește urât cu bunicul său, care face tot ce îi cere.
【R】În viața de zi cu zi, încercați să acordați prioritate bunicului fiului dumneavoastră. Arătați fiului dvs. că-l apreciați și respectați pe bunicul lui. Pe măsură ce fiul Dvs. crește, modul de a comunica cu acesta se va schimba, observându-vă atitudinea. Încercați să-i creați un obicei din a-i face bunicului masaj la umeri sau de a-i oferi mai întâi lui din gustări.
Spuneți-i că oamenii nu trebuie să vorbească urât unii cu alții și că atunci când o persoană spune cuvinte urâte, mintea lui devine murdară, iar ceilalți se vor întrista. Faceți un experiment astfel încât fiul dvs. să înțeleagă această idee cu ajutorul observației. Pregătiți 2 fructe, de exemplu, 2 portocale sau 2 roșii. Spuneți în fiecare zi cuvinte frumoase, pozitive (de exemplu, mulțumesc) unui fruct. Către celalalt fruct adresați cuvinte urâte (ex. Ești un prost). Fructul căruia i-ați spus cuvinte frumoase va rămâne proaspăt, în timp ce fructul căruia i-ați spus cuvinte urâte se va strica și se va înnegri. Acestea sunt rezultate înfricoșătoare. În timp ce-l învățați pe fiul dvs. prin intermediul experiențelor, îi puteți spune că atunci când vorbești frumos, mintea este curată, dar dacă vorbești urât, se murdărește. Dacă îi spuneți fiului Dvs., „○○ (numele lui), vreau să ai o minte curată și atunci cănd vei fi mare. Așa că, haide să nu folosim cuvinte urâte”, va fi capabil să înțeleagă cu ușurință.
Ar trebui să cred minciunile fiicei mele?
【Î】De curând, fiica cea mare (clasa I) spune minciuni des. De exemplu, atunci când pierde ceva, spune: „Este la școală.” Sau când face ceva, spune, „○○ (numele prietenului ei) a făcut-o.” Al doilea copil este atât de drăguț, însă cred că sunt prea strictă cu prima fiică.
Cu toate acestea, deoarece am ajuns să înțeleg metoda Shichida, relația noastră s-a îmbunătățit, pentru că o îmbrățișez sau o laud des. Oare ar trebui să cred în minciunile ei evidente? Sau ar trebui să-i zic că nu este bine să minți?
【R】Uneori, copiii spun o minciună sau fac alte lucruri care te deranjează. Acesta este un semn că ei doresc să atragă atenția părinților lor și să le obțină iubirea. Probabil, de când ați început să o îmbrățișați, acum este capabilă să transmită sentimentul „Vreau să fiu iubită” pe care îl avea. Dacă înregistrați semnele ei și o creșteți folosind metoda Shichida (transmiterea dragostei, acceptarea, lauda și dezvoltarea fiicei voastre), fiica Dvs. va fi mulțumită și va înceta să spună minciuni. Dacă o certați când spune o minciună, nu va fi mulțumită și va ajunge să fie o mincinoasă. Cereți-i ajutorul și, după ce termină de făcut treaba respectivă, spuneți-i cât de mult vă bazați pe ea și iubiți-o îmbrățișând-o strâns și spunându-i: „Tu ești comoara mea”. Dacă puteți să vă exprimați în mod adecvat dragostea față de fiica Dvs. ea nu va mai spune minciuni.
Fiica mea se laudă
【Î】Zilele acestea am vorbit des cu alte mămici despre „Cum ar trebui să acționăm atunci când copiii noștri se laudă?” Părinții mei mi-au spus: „E bine să nu te lauzi cu ce poți face”. Am crescut crezând că este adevărat. I-am spus fiicei mele: „Chiar dacă poți face ceva mai repede decât alți copii, nu ar trebui să te lauzi”. Cu toate acestea, unele mame spun că este copilăresc ca cei mici să se laude unul la celălalt, doar pentru că au făcut tot ce au putut pentru a reuși. Îmi fac griji în legătură cu ceea ce ar trebui să spun fiicei mele când se laudă. Vă rog să mă ajutați cu câteva sfaturi.
【R】Întrebarea dvs. este despre cum ar trebui să acționați în caz că fiica Dvs. se laudă, însă cu ce se laudă? Probabil pentru că ea crede că: „Pot să fac asta!” „Sunt cea mai tare!” Desigur, este minunat că știe de mică tabla înmulțirii. (Nu ați spus ce vârstă are). Este una dintre realizările ei. E fericită că poate face asta. Trece la următorul pas și se bucură că poate. Acest ciclu pozitiv este foarte bun.
Cu toate acestea, faptul că te lauzi poate fi gândit că „te compari cu cineva”. Noi nu studiem „cum să fim superiori celorlalți”. Există 3 motive pentru care studiem:
1 Suntem fericiți să creștem mari.
2 Ne putem atinge obiectivele.
3 Putem aduce contribuții lumii în care trăim.
Ar trebui să țineți minte aceste motive. Nu vă comparați fiica cu alți copii sau nu acordați prioritate rezultatelor școlare.
Fiul meu este prea timid
【Î】Fiul meu (de 2 ani și 4 luni) merge la o grădiniță din apropiere de 3 luni și s-a atașat de educatoarea lui, până într-atât încât plânge când se desparte de aceasta. Îl duc la o activitate de grup și în parc, însă nu poate sta separat de mine. Cred că e timid în jurul oamenilor sau în locurile necunoscute. Pe de altă parte, aleargă în supermarket sau în locurile publice. Uneori este periculos. Îl duc la grădiniță pentru binele lui, dar plânge și nu participă la activități. Mă întreb dacă ar trebui să-l mai duc. De asemenea, îmi fac griji pentru că sora lui mai mică s-a născut când el avea vârsta de 1 an și 10 luni și se pare că a revenit la prima copilărie.
【R】În această etapă de dezvoltare acest lucru se întâmplă des, deoarece copiii sunt timizi în preajma străinilor sau în locurile necunoscute. De asemenea, aceasta este vârsta la care fiul Dvs. dorește să se separe de Dvs., dar nu poate să o facă încă în totalitate. Mai mult, el pare să se întoarcă la comportamentele de bebeluș. Probabil are nevoie de mai multă dragoste. Când are nevoie de Dvs., ar trebui să-l acceptați și să-i satisfaceți nevoia. Încă este necesar ca el să stea cu Dvs. Baza societății este relația dintre părinți și copii. Nu vă îngrijorați prea mult și amintiți-vă că îl veți face să fie mulțumit dacă îl îmbrățișați mai des. Când crește mai mare și își dezvoltă înțelegerea, nu va mai plânge când va merge la școală și va participa la activități.
Totuși, dacă gândiți negativ, de exemplu „L-am dus la școală, dar el …”, acesta va simți negativitatea voastră, iar activitățile vor deveni plictisitoare pentru el. După ce îl duceți la grădiniță sau în altă pare, îmbrățișați-l strâns și spuneți-i cu bunăvoință: „○○ (numele său), inima mea rămâne întotdeauna cu a ta, deci nu trebuie să-ți faci griji pentru nimic.”
De asemenea, dacă îl puneți să-și imagineze prin intermediul metodei de cinci minute de sugestii că el și colegii lui se bucură că merg la școală să învețe, de exemplu: „Educatoarea și prietenii tăi te iubesc. Și tu îi iubești pe ei.” aceste sugestii se vor împlini. În plus,
îi va plăcea să meargă la grădiniță de bună voie. Puteți rezolva unele dintre problemele dvs., aplicând cele cinci minute de sugestii.
Sunt îngrijorată că fiul meu este prea timid
【Î】Fiul meu are 4 ani. Iubește dinozaurii foarte mult, dar este timid. Atunci când vecinii îl salută, bâlbâie ceva. Când este întrebat ceva, spune: „Aăăăăă.” Ori de câte ori spune acele lucruri, îi zic „Haide să spunem „Bună ziua” „, dar el îmi spune „Sunt prea timid!”
Sunt sigură că într-o zi va putea să vorbească cu alte persoane, dar mă îngrijorez și pentru copilul meu mai mic (2 ani), care îl imită.
【R】Pare să fie dificil pentru fiul Dvs. să-i salute pe alții. Cu toate acestea, într-un astfel de caz, dacă îl forțați, el nu va dori să o facă, contrar așteptărilor dumneavoastră. Mai întâi, arătați-i un model salutând pe cineva și zâmbindu-i.
Pe de altă parte, îndrumați-l pentru a putea saluta pe cineva, spunându-i cu bunătate: „Cred că un băiat bun poate saluta lumea bine”. Apoi, încercați să-l creșteți folosind laudele pentru ceea ce face. Și atunci când poate saluta parțial, lăudați-l sincer și ușor exagerat.
Lăudându-l, va câștiga încredere în el, va deveni motivat și va fi dispus să-i salute pe alții.
Fiicei mele îi ia prea mult timp să-și termine de făcut sarcinile
【Î】Îmi doresc ca fiica mea să-și poată folosi timpul eficient, dar este dificil să-i transmit ceea ce simt. De la început, a avut o personalitate lentă. Odată ce începe ceva, vrea să facă acel lucru pentru o perioadă mai lungă de timp, până când este mulțumită. Este minunat că se poate concentra, dar încep să se simtă efectele asupra vieții ei de zi cu zi, cum ar fi la școală. Cu cât crește, cu atât este mai greu pentru ea să-și folosească timpul în mod eficient, deoarece crește numărul de restricții. Vă rog să-mi dați câteva sfaturi.
【R】Este foarte bine că fiica Dvs. poate să se concentreze atunci când face ceva. De asemenea, dacă o ajutați să-și dezvolte abilitarea de procesare rapidă a informațiilor, atunci ea va avea un dublu avantaj. Emisfera dreaptă lucrează la viteză foarte mare.
Dacă faceți execiții la viteză mare, circuitele de mare viteză din emisfera ei dreaptă vor lucra în mod natural și va putea face lucrurile repede. Încercați să adăugați în activitățile ei exerciții la viteză mare. Puteți face acest lucru sub mai multe forme. Cea mai ușoară modalitate ar fi exercițiul de Citire-ascultare-vorbire. Puneți-i să asculte Cd-uri care sunt înregistrate de mai multe ori la viteză normal Pe măsură ce ascultă, spuneți-I să “citească” text,ul, să-l asculte și să-l spună cu voce tare odată cu CD-ul.
Fiul meu nu se pregătește singur și ușor pentru grădiniță
【Î】 Fiul meu ae 5 ani și 8 luni. Merge la grădiniță, dar îi este greu să se pregătească. Nu urăște grădinița, însă nu poate să facă ușor ce trebuie, pentru că fie uită, fie începe să se joace. I-am făcut un tabel cu programul lui și i-am spus, “Ce urmează să faci în continuate?”, însă este eficient doar atunci, pe moment. Îi spun, “Dacă te pregătești pentru grădiniță în fiecare seară, până în ora 9, voi încercui acea zi. Dacă obții 20 de cercuri, vom merge să mâncăm în oraș.”, însă se poate ține de program o dată sau de două ori pe săptămână. L-am ajutat să se pregătească pentru grădiniță cât am putut de mult, dar oare e prea devreme să o facă de unul singur?
Vă rog să mă ajutați cu câteva sfaturi.
【R】 Încercați metoda celor cinci minute de sugestii. După ce a adormit, stați lângă el și faceți sugestii de genul, “Ești un băiat foarte active. Creierul tău funcționează foarte repede și, de aceea, poți face orice repede. Îți place să ○○. Cu cât faci mai mult acest lucru, cu atât mai repede îl vei putea face. Acum, tu faci ceva repede în timp ce visezi. Toată lumea este impresionată de acțiunile tale rapide.”
Apoi, puneți-i să asculte Mozart. Se vor produce shimbări în mintea sa și se va transforma într-un copil care se poate concentra și memora.
Îmi fac griji că fiul meu este prea timid
【Î】 Fiul meu are 3 ani. Este foarte timid. Probabil a început să fie așa, de când i-a fost frică de un ceas din hârtie sau de păpușile de la bunica. Acum, se sperie de imaginile din cărți și calendare și începe să plângă și să-mi zică, “Te rog să o ascunzi.” (Poate nu îi plac ochii păpușilor.) Spune des acest lucru. Sunt îngrijorată și nu știu ce să fac.
【R】 Toți copiii trec printr-o perioadă când le este frică de orice. Dacă îl forțați să se obișnuiască cu acele lucruri sau dacă îl certați, va fi și mai speriat. Pe măsură ce experimentează diverse lucruri, se va obișnui cu lucrurile interesante. Țineți minte că aceasta este doar o fază trecătoare și nu trebuie să vă îngrijorați prea mult. Dacă continuați să fiți îngrijorată, el va simți acest lucru și va fi din ce în ce mai speriat.
Când este speriat, ajutați-l să se liniștească, îmbrățișându-l și spunându-i, “Nu-ți face griji. Sunt aici cu tine.” El va simți căldura Dvs. și își va dezvolta starea de liniște prin îmbrățișări. Chiar dacă pe Dvs. vă deranjează faptul că se sperie, încercați să nu arătați acest lucru și ajutați-l să se liniștească.
De asemenea, ajutați-l să experimenteze cât mai mult succesul, pentru ca el să încerce orice în mod activ, astfel că își va dezvolta puterea de a depăși dificultățile. Vă rugăm să vă ajutați copilul să-și dezvolte încrederea în sine, oferindu-i sarcini pe care le poate realiza și atunci când depune un minim de efort. Dezvoltați-i interesele și talentele. Acest lucru va scoate la suprafață încrederea în propria persoană și îi va întări mintea.
Îmi fac griji că fiul meu este prea amabil
【Î】 Fiul cel mare are 7 ani. Este silitor și un frate bun. De asemenea, este și atent cu fratele lui mai mic. Însă, cel mic dorește tot ce are fratele mai mare, iar acesta îi dă imediat tot ce-i cere. Este în regulă, dar când se joacă și cineva se bagă în fața lui sau se sare peste rândul lui, nu pare să-l deranjeze. Mi-e teamă că este întotdeauna în dezavantaj. Cum ar trebui să-l învăț?
【R】Fiul Dvs. a ajuns să fie un băiat foarte bun. Acest lucru se datorează faptului că i-ați transmis în mod adecvat dragostea Dvs. Pe măsură ce crește, dorința lui de a avea ceva va apărea, dar nu trebuie să-l comparați cu alți copii sau să vă faceți griji pentru el.
Gândiți-vă pozitiv că el va crește frumuos și va ajunge un copil bun, care poate să-și împrumute lucrurile altora.
Faptul că este răbdător și că poate împărți lucrurile cu ceilalți, se datorează comunicării bune pe care o aveți cu el. Atunci când copilul este mic, este foarte important să-i transmiteți în mod adecvat dragostea Dvs. și să-l învățați să nu fie egoist, ci să fie atent cu ceilalți. Continuați să acceptați și să lăudați punctele bune ale fiului Dvs., precum și să apreciați comunicarea pe care o aveți cu el.
Fiica mea devine nervoasă în fața altora și nu se poate relaxa
【Î】 Am nevoie de un sfat în legătură cu fiica mea care se află în clasa 0. Când cineva se apropie de ea, are emoții în legătură cu orice. Când cineva stă lângă ea, pare că nu mai poate gândi liber. Cred că se află într-o perioadă în care poate absorbi tot ce e în jurul ei, precum obiecte, voci și conversații, de parcă ar fi un burete. Însă devine prea emoționată și nu se poate mai gândi la nimic. Uneori, nu aude ce-i spun. Când depinde de mine și fac lucruri pentru ea, atunci aude ce-i spun. Cu toate acestea, dacă o avertizez puțin, pare să se oprească din gândit. Îmi doresc ca ea să scape de acest stres. Ce ar trebui să fac?
【R】Pare să aibă emoții în fața altora. Pentru a o ajuta să scape de stres, exersați tehnica vizualizării. Procedați în ordinea următoare: meditație, respirație controlată și imagini. În timpul meditației, spuneți-i să țină ochii închiși. După aproximativ 20 de secunde, continuați cu exercițiul de respirație controlată. Spuneți-i să respire din ce în ce mai încet și mai profund decât de obicei. Aceasta este respirația abdominală, cunoscută și sub numele de „respirație controlată”. Pentru a o ajuta să înțeleagă tehnica, este bine să îi spuneți: „Când inspiri, umflă burta ca un balon. Când expiri, stomacul tău va fi plat.” Apoi, după ce repetați acest exercițiu de trei ori, treceți la tehnica vizualizării. Spuneți-i să-și imagineze ceva frumos, „○○ (numele ei), vei juca un rol într-o piesă de teatru în fața mai multor persoane. Ești relaxată, în timp ce-ți joci rolul cu ușurință.” Spuneți-i să-și imagineze doar ce vrea ea să facă. Când își imaginează, să fie într-o dispoziție bună. Undele creierului ei se vor sincroniza cu cele ale Dvs. și va fi mai ușor pentru ea să simtă emoțiile Dvs. Atunci când fetița își imaginează, încercați să rezonați cu ea (încercați să vă sincronizați undele creierului cu ale ei). Pentru a face acest lucru, trebuie să vă imaginați în timp ce o ajutați să-și imagineze.
Apoi, aplicați tehnica celor cinci minute de sugestii. Spuneți-i:”○○ (numele ei), tu poți să fii ascultătoare. Te poți relaxa și vorbi în fața celorlalți fără să-ți fie rușine.” Când se află în fața cuiva, spune-i să se relaxeze, închizându-și ochii și respirând profund timp de câteva secunde. Încercați să începeți prin a-i spune să-și imagineze că reușește să ducă la îndepliniri sarcini mici care au legătură cu ea.
Fiul meu plânge și se simte umilit atunci când face o greșeală. Ce să-i spun?
【Î】Fiul meu are 5 ani. Urăște să piardă. Când greșește la o fișă de lucru sau nu poate ghici corect la exercițiul de memorare prin emisfera dreaptă, plânge și se simte umilit din cauza greșelilor făcute. Nu l-am certat niciodată când a greșit și i-am spus: „E în regulă și chiar dacă faci greșeli”, dar comportamentul lui nu se schimbă. Ce ar trebui să fac? Oare îi spun ceva greșit?
【R】”Ce păcat că ai greșit, așa-i? Dar, ești grozav că ai reușit să nu greșești până în acest punct. În cele din urmă, vei putea să faci fișa/ exercițiul fără nicio greșeală. Haide să încercăm.” În felul acesta, îi acceptați rușinea lui, lăudați ce a putut să facă și îl încurajați mai mult. Fiul Dvs. își va găsi punctele slabe și va deveni mai bun pentru că a făcut greșeli. Greșelile devin șanse. Pe măsură ce va greși în mod repetat, numărul de lucruri pe care le poate face va crește. El își va câștiga treptat încrederea în sine și nu va mai acorda importanță când va mai face mici greșeli.
Conform metodei Shichida, considerăm că este important să-i lăudăm pe copii atunci când pot face ceva anume. Chiar dacă fac o greșeală, ar trebui să-i acceptăm, spunându-le: „Ai făcut o treabă bună” sau „Foarte bine”. Copiii ajung să le placă activitățile pentru care au fost lăudați și vor continua să desfășoare activități, deoarece se simt acceptați.
Deși fiica mea are 6 ani, toată ziua îmi spune să mă joc cu ea
【Î】Fiul meu mai mic se joacă de unul singur. Cu toate acestea, fiica mea cea mare, îmi spune toată ziua: „Ce ne vom juca în continuare?” Sunt îngrijorată pentru că îi place să se joace cu mine. Dar, deja are 6 ani … Îmi puteți da niște idei pentru a rezolva această situație?
【R】Este necesar ca cei de 6 ani să-și dezvolte abilitățile de socializare, când nu depind de părinți și se pot juca în armonie cu ceilalți copii. Participați la diverse evenimente și spectacole pentru copii și oferiți-i ocazii de a experimenta diverse lucruri, cum ar fi comunicarea cu copiii. Ar trebui să-i dezvoltați încrederea în propria persoană, permițându-i să vă ajute. Lăudați-o și acceptați ceea ce a reușit să facă. Este util pentru dezvoltarea independenței sale.
Scoateți la suprafață curiozitatea ei intelectuală, învățând-o să citească cărți sau să deseneze. Dacă găsește lucruri care-i plac și este absorbită de ele, va putea să se joace singură. De asemenea, oferiți-i sugestii pozitive, astfel încât să poată fi liniștită atunci când este separată de dvs., de exemplu: „Când pleci, vei fi bine! Inimile noastre sunt legate una de cealaltă” sau „Când mergi undeva, poți să te relaxezi și să te bucuri de joc”.
Fiul meu devine foarte ușor dependent de ceilalți
【Î】Fiul meu este elev la școala primară. Când face ceva, nu încearcă niciodată de unul singur și imediat cere ajutorul altora, de exemplu, „Cum să fac? Fă-o tu în locul meu!” Când se joacă cu prietenii săi, se bazează pe ei: „△△ (numele prietenului său), fă-o tu, te rog, că eu nu pot să o fac!” Îl încurajez să facă lucruri spunându-i „, ○○ (numele lui), haide să încerci tu mai întâi”, dar el spune,”Nu, nu o voi face”. Nu are nicio motivație. Spuneți-mi câteva cuvinte care să-l motiveze.
【R】Fiul Dvs. pare să fie prudent. Probabil, depinde de ceilalți pentru că se teme să facă o greșeală. Cea mai eficientă metodă este “metoda vizualizării modelului”, în care încearcă să facă ceva după ce și-a imaginat că o poate face. În acest fel, va fi capabil să îndeplineaască sarcina pe care o are de făcut. Nu-l negați. Spuneți-i să-și imagineze înainte să facă ceva și dați-i sugestii pozitive că poate să facă lucruri așa cum și le-a imaginat. Spuneți-i, „○○, creierul tău are o funcție de geniu care își amintește totul și face lucrurile cu ușurință odată ce vede un model.
Deci, cu siguranță vei fi capabil să o faci „.
Pentru a-l motiva pe fiul Dvs., nu trebuie să-l negați, ci să-l acceptați așa cum este el. Apoi, este bine să-l îndrumați să-și folosească emisfera dreaptă pentru a scoate la suprafață funcțiile acestei emisfere și să facă lucrurile așa cum își imaginează, dezvoltându-și abilitățile în repetițiile din minte. Dacă îi dați să facă diverse sarcini ușoare pentru el și îl lăudați cu sinceritate atunci când reușește, îl veți putea motiva din ce în ce mai mult.
Fiul meu este atașat de prietenii lui de la grădiniță și chiar dacă îl încurajez să nu facă acest lucru, nu mă ascultă
【Î】Fiul meu are 4 ani și s-a născut între 1 ianuarie și 1 aprilie. L-am înscris la grădiniță în luna aprilie și va merge pentru următorii 2 ani, însă îmi fac griji că este cel mai mic din grupa lui, precum și de limbajul lui. Întotdeauna își suge degetul mare. Devine ușor atașat de oameni și îi urmează în baie sau se lipește de alții de la grădiniță, ceea ce mă îngrijorează foarte tare. Chiar dacă îi spun, atunci când își suge degetul mare: „Ți se vor strâmba dinții, îmi răspunde:”Nu cred asta.”. Acest lucru mă îngrijorează.
【R】Copiii care se nasc între 1 ianuarie și 1 aprilie sunt cu aproximativ un an mai tineri decât copiii care s-au născut în aprilie. Este o presiune puternică asupra copiilor mai mici. Încurajați-l să se dezvolte mental, cerându-i să vă ajute cu ceva ușor și tratându-l ca pe un băiat mare. Dacă vă faceți griji că nu poate face destul, sentimentele Dvs. îi vor fi transmise în mod negativ. Dacă vă schimbați părerea și felul în care îl lăudați și comunicați cu el, atunci se va schimba și el. Acesta va face un efort atunci când se va afla printre copiii care s-au născut mai devreme. Încercați să îl susțineți.
Dacă a început să-și sugă degetul mare atunci când a intrat la grădiniță, este probabil un semn că simte o neliniște în inima lui.
Îi puteți spune, „○○ (numele lui), te iubesc foarte mult”, în timp ce-l îmbrățișați strâns sau imaginați-vă la ce este bun, punând în aplicare cu el exercițiul celor cinci minute de sugestii. Imaginați-vă un joc frumos cu prietenii săi sau pe el că nu-și suge degetul mare.
Când fiul meu lovește pe cineva, ar trebui să-l cert?
【Î】Fiul meu are 2 ani 10 luni. Când vin la noi în vizită copii cu vârste mai mari și fac ceva ce nu-i place, îi lovește. Acest lucru mă îngrijorează. Încerc, în măsura în care pot, să nu-l cert, deoarece părinții mei îmi spun: „E doar o fază în care se află acum. Nu-ți face griji.”. Cu toate acestea, dacă nu-l cert, ceilalți copii nu par mulțumiți. Cum ar trebui să comunic cu fiul meu
【R】Fiul Dvs. lovește pe cineva atunci când nu-i place ceva, deoarece nu-și poate exprima gândurile prin cuvinte. Așa cum spun oamenii din jurul Dvs., nu trebuie să-l certați prea tare, deoarece situația lui este temporară. Totuși, trebuie să-i spuneți că nu este bine să-i lovească pe ceilalți.
Când își lovește prietenii, vă puteți cere scuze în numele lui, spunându-le: „Îmi pare rău că a dat în tine.” Apoi, în fața celuilalt copil, spuneți-i fiului Dvs. că nu este bine să lovească pe cineva și ce ar trebui să spună el în schimb „Nu mai da în nimeni, pentru că este dureros atunci când cineva te lovește. În această situație, puteți spune în schimb, „○○”. „Acum nu înțelege, chiar dacă îi spuneți să nu facă. Important este să aveți răbdare cu el și să-i explicați atunci când se mai întâmplău.”
Nu vreau să folosesc cuvinte care interzic….
【Î】Fiica mea se joacă des afară. Întotdeauna trebuie să o supraveghez. Știu că nu ar trebui, dar folosesc cuvinte care interzic, cum ar fi „○○ (numele ei), nu mânca asta” sau „○○, nu atinge asta”, însă nu are încă 1 an. Am impresia că o să ajung să-i spun numai ce să nu facă și o să mă urăsc pentru acest lucru. Vreau să o ajut pe fiica mea să înțeleagă fără să o neg, însă cum ar trebui să fac și ce să-i spun?
【R】Acum, fiica Dvs. este foarte curioasă și vrea să încerce să facă diverse lucruri. Vrea să facă ceea ce îi place, pentru că încă nu poate face distincția între ceea ce este bine și ceea ce este rău. Acțiunile răutăcioase din cadrul procesului de creștere sunt numite „munca copiilor”. Chiar dacă copiilor li se spune „nu”, aceștia vor continua să facă acțiunea de mai multe ori. Părinții se supără pe copilul lor și, uneori, îl ceartă tare, dar acest lucru va face ca acesta să fie mai rău și să reacționeze și mai puternic. Este dificil să nu o certați pe fiica Dvs., pentru că doriți ca ea să fie disciplinată. Cu toate acestea, priviți acțiunile ei de acum ca pe niște experimente din care ea învață și comunicați cu ea încercând să îi dați să facă lucruri pe care le considerați sigure. Este bine să stabiliți niște reguli în casa dvs. și să i le comunicați și ei. Pe de altă parte, continuați să o învățați cu răbdare ceea ce nu ar trebui să facă.
De asemenea, înainte de a-i spune „Nu face asta”, este bine să-i îndreptați atenția către alte lucruri, spunându-i: „Uite, acolo este ○○. Vrei să mergem acolo?” Când face lucruri pe care nu vreți să le facă, spuneți-i cu sinceritate, cu o privire tristă sau din gesturi, că nu vreți ca ea să facă acest lucru și va fi mai ușor pentru ea să înțeleagă.
Fiica mea nu salută pe alții
【Î】Fiica mea are 5 ani. Chiar și atunci când educatoarea ei de la grădiniță sau cineva care o cunoaște, o întâmpină cu „Bună dimineața” sau „La revedere”, ea nu se uită la ele sau nici nu le salută. I-am atras atenția de mai multe ori, dar de puțin timp nu le mai salută. Îmi fac griji în legătură cu ea. Cel puțin, vreau s-o salute pe educatoare. Când mă întâlnesc cu oameni pe stradă, îi salut, dar oare de ce ea nu face la fel? Oare este imposibil pentru un copil de 5 ani să salute pe cineva?
【R】Poate îi este rușine să salute. Poate nu poate saluta din cauza vârstei ei. Nu ar trebui să o forțați să salute oamenii, ci să o îndrumați, așa cum faceți acum, arătându-i exemple, astfel ca ea să învețe să salute. Pentru ca ea să poată saluta spontan pe alții, încercați să salutați cât mai mult posibil acasă. Părinții sau oamenii din jurul copiilor nu ar trebui să-i pună pe aceștia să salute primii, ci din contră, ar trebui ca ei să inițieze salutul, pentru a le arăta cum se face, cum ar fi „Bună dimineața”. „La revedere”. „Haide să mâncăm.” „A fost delicios. Mulțumesc.”
Dacă oamenii din jurul fetiței dvs. o salută de multe ori, ea va învăța să salute și, cu excepția membrilor familiei ei, va saluta în curând pe ceilalți. La început, ar trebui să continuați să inițiați salutul. În plus, este important să interacționați fizic cât mai mult cu fiica Dvs. și să-i arătați că o iubiți. Încercați să-i spuneți cuvinte frumoase și să-i transmiteți dragostea Dvs., oferindu-i o îmbrățișare strânsă timp de 8 secunde. După ce i-ați transmis iubirea Dvs. prin cuvinte, ar fi bine să-i spuneți și în cadrul exercițiului de cinci minute de sugestii: „Când salut pe cineva, și tu poți saluta persoana aceea împreună cu mine, doar zâmbindu-i.” Vă rugăm să o acceptați și să o lăudați. Atunci când poate saluta puțin, vă rugăm să-i dezvoltați motivația și dorința ei vie de a face acest lucru, lăudând-o sincer.
Fiul meu este în clasa a 2-a și deseori uită își uită lucrurile. Cum pot preveni acest lucru?
【Î】Fiul meu este deja în clasa a II-a. Cu toate acestea, dacă nu-i verific lucrurile, va uita să ducă ceva la școală. Ce să-i spun pentru a-l ajuta să se pregătească singur pentru școală?
【R】Este bine să vă ajutați fiul să se pregătească pentru școală, imaginându-vă ce va face la școală. Ar trebui să se uite pe orar și să-și imagineze ce face la fiecare oră și apoi să se pregătească pentru ele. La început, dacă îl întrebați, „A treia oră ai educație fizică, așa e? Ce trebuie să duci pentru sport?”, Își va imagina mai ușor.“, așa va putea să-și imagineze mai ușor.
De asemenea, este bine să faceți împreună un calendar pe care fiul dvs. să poate scrie lucrurile de care are nevoie la școală sau să puneți împreună hainele sau obiectele de care are nevoie la școală într-un coș. La început, pregătiți-vă pentru școală împreună cu copilul Dvs. și treptat lăsați-l să se pregătească singur. Cuvintele sunt sugestii importante pentru el. Ajutați-l să-și dezvolte dorința, concentrându-vă asupra lucrurilor pentru care face mici eforturi. Spuneți-i: „Ți-ai adus aminte să-l iei cu tine la școală. Foarte bine! „Este important să aveți încredere în fiul Dvs. și să încercați să nu vă îngrijorați.
Fiul meu uită des…
【Î】Fiul meu este clasa a V-a. Îmi fac griji pentru că uită des ce trebuie să ducă la școală. Nu numai că uită să ducă lucruri, ci și să-și facă temele. Întotdeauna îi spun să-și termine temele de îndată ce ajunge acasă. Însă, el îmi răspunde: „Am terminat-o”, dar, de fapt, nu a făcut-o. Nu pot să verific ce temă are de făcut, pentru că profesoara nu o scrie în caietul de observații pentru părinți. Dacă uită să-și facă temele, profesorul îl avertizează. Cu toate acestea, nu îi pasă și uită să o facă. Ce ar trebui să fac?
【R】Pare dificil pentru fiul Dvs. să-și creeze un obicei de a-și face temele. În primul rând, întrebați-l de ce învață. Apoi, ce ar vrea să fie în viitor. Dacă vă răspunde: „Când voi fi adult, vreau să fiu ○○”, spuneți-i, „Deci, pentru a ajunge un ○○, ce crezi că trebuie să faci?”
Împreună cu fiul Dvs., gândiți-vă la importanța învățării. El va înțelege importanța de a-și face temele și va putea să-și dezvolte motivația.
Pe de altă parte, creați un mediu în care el poate învăța cu ușurință. Notați într-un calendar ce are de făcut zilnic și întrebați-l când este cel mai ușor pentru el să învețe. Ajutați-l să-și formeze acest obicei. Apoi, pe măsură ce-l îndrumați, ar trebui să-l încurajați să-și facă temele. Totuși, dacă puneți presiune asupra lui, există posibilitatea ca uneori să-și piardă interesul. Încercați „să nu-i spuneți prea multe” și „să nu-l certați” iar, în timp ce evaluați starea fiului dvs., îndrumați-l în așa fel încât să poată verifica treptat pe cont propriu, dacă trebuie să-și facă temele.
Cum pot să-l ajut pe fiul meu să prețuiască lucrurile
【Î】Fiul meu are 3 ani. Are prea multe jucării și cărți ilustrate. Cred că ajunge o persoană care nu va prețui lucrurile. Își aruncă lucrurile și vrea altele noi. Părinții mei și soțul meu îi cumpără diverse lucruri noi. De asemenea, el adesea primește jucării folosite. De la vârsta de 1 an, am făcut un obicei de a strânge jucăriile după ce le folosește, dar el încă nu o poate face. Ce ar trebui să fac ca fiul meu să-și prețuiască lucrurile? Și cum să-l cresc ca să fie răbdător?
【R】Nu este bine să oferiți copiilor prea multe jucării. Având prea multe, își pierd concentrarea, sunt capricioși și se plictisesc repede. Dacă fiul Dvs. are multe jucării, ar trebui să le puneți într-un loc unde nu le poate lua. Reduceți numărul jucăriilor din jurul fiului dvs., lăsând afară doar jucăriile necesare, punând la loc jucăria pe care a folosit-o sau dându-i o jucărie nouă cu care să se joace. Ar trebui să reduceți numărul de jucării pe care le are. Dacă îi dați să se joace cu câteva jucării în mai multe moduri, îi dezvoltați puterea de concentrare. Nu ar trebui să-l lăsați doar să ia jucăriile. Dacă îl îndrumați bine și faceți în așa fel încât să se joace doar cu câteva jucării, va ajunge să fie un copil inteligent.
La început, ajutați-l să-și strângă jucăriile. Dacă pregătiți cutii sau rafturi în care să-și pună jucăriile, ajutați-l să înțeleagă cu ușurință ce jucării ar trebui puse în fiecare cutie, lipind câte un abțibild pe acestea sau să faceți împreună o cutie pentru jucării. În acest fel, conștiința sa se va dezvolta. Faceți un obicei din strângerea jucăriilor după folosire și punerea lor la loc.
Fiul meu nu se atașează de obiecte
【Î】Fiul meu are 3 ani. Nu este atașat de lucrurile lui și îmi spune: „Pot să-l arunc?” Oare acest lucru se întâmplă pentru că îi dau prea multe cărți educative sau jucării. Odată i-am spus: „Bluza (pe care am făcut-o din iubire pentru el) este prea mică pentru tine, nu-i așa”, el mi-a răspuns, „Deci, pot s-o arunc?” Când nu poate folosi jucăria așa cum vrea el, îmi spune: „Nu-mi mai trebuie jucăria asta.” Cum ar trebui să-l învăț despre importanța lucrurilor sau „despre risipă”? Este greșit că-i dau prea multe lucruri?
【R】Nu este bine să le oferiți copiilor prea multe jucării sau obiecte. Ei nu vor înțelege valoarea lucrurilor. Cel mai bine este să-i dați fiului Dvs. una sau două jucării. Nu trebuie să-i cumpărați jucării tot timpul. Când face ceva bun, cumpărați-i drept răsplată jucării.
Puneți jucăriile într-o cutie și scoateți numai jucăriile de care are nevoie pentru activități.
Când fiul Dvs. nu poate face ceva așa cum speră, ajutați-l și ghidați-l pentru a putea să o facă treptat. De exemplu, atunci când face un puzzle, ar trebui să lăsați niște piese pe tablă. El va putea să experimenteze sentimental de realizare, atunci când pune câteva piese. Lăsați-l să experimenteze multe momente de succes, dându-i sarcini ușoare de făcut. Apoi, dacă vrea să scape de o jucărie, faceți apel la sentimentele sale, spunându-i: „Păcat de jucărie! Și ea dorește să se joace cu tine, ○ (numele său).”
Fiica mea urăște să se spele pe dinți
【Î】Fiica mea are 1 an și 8 luni și încep să-i iasă dinții. În fiecare zi, am probleme cu ea ca să-și spele dinții. Am încercat să o fac să țină periuța de dinți în mână, cu toate acestea, nu mă lasă să o ajut să termine să se spele pe dinți. Întotdeauna trebuie să o calmez. Dacă mă lasă să o spăl pe dinți, atunci trebuie să o las să pună o ștampilă în calendar. Cu toate acestea, trebuie să insist să deschidă gura. Îmi puteți oferi câteva sfaturi bune?
【R】 Ar trebui să începeți să o obișnuiți pe fiica Dvs. cu senzația pe care o lasă periuța de dinți în gură. Ajutați-o să se obișnuiască treptat. Interiorul gurii este foarte sensibil. Mulți copii au probleme în a se obișnui cu senzația unei periuțe de dinți și urăsc să fie spălați pe dinți. Ar trebui să acordați prioritate acestui lucru, atingându-i fața treptat sau ștergându-i interiorul gurii. Amintiți-vă că vârsta de 2 ani este perioada când copiii se obișnuiesc cu periuța de dinți și cu atingerea interiorului gurii. Dacă continuați să o spălați pe dinți, ea se va obișnui treptat să fie atinsă în interiorul gurii.
Când o spălați pe dinți, încercați să nu-i periați toți dinții deodată. De exemplu, astăzi îi periați dinții de sus din față. Mâine, îi periați dinții de jos din față. În ziua care urmează, periați dinții din spate de pe partea dreaptă. În acest fel, îi periați treptat dinții și lăudați-o dacă vă lasă să o spălați pe dinți și pentru puțin timp. Dacă fetița se simte apreciată, va fi mult mai distractiv pentru ea să fie spălată pe dinți. Este important să o faceți pe fiica Dvs. să fie motivată să se spele singură pe dinți.
De asemenea, nu ar trebui să o puneți pe fiica Dvs. să se spele singură pe dinți, ci arătați-i un exemplu de cum să facă, spălându-vă împreună. Dacă îi arătați un loc anume unde trebuie să perieze mai bine, spuneți-i, “Poți să te speli aici? Poți să faci așa?”, ea își
va peria dinții mult mai ușor și îi va face plăcere, de parcă ar fi un joc. Faceți ca activitatea de spălare a dinților să fie distractivă,
citindu-i o carte cu imagini despre spălatul pe dinți, spălatul pe dinți împreună cu personajul ei preferat sau spălatul pe dinți în timp ce fredonează o melodie.
Îmi fac griji pentru comportamentul problematic al fiicei mele
【Î】 Fiica mea va intra în curând în clasa a V-a. Face doar ceea ce îi place. Nu poate trece la altă sarcină după ce termină ceea ce are de făcut. Nu pare să-i pese dacă își ține promisiunea sau nu. Lasă să treacă timpul și minte sau se preface că uită de promisiunile pe care le face. Spuneți-mi ce să fac ca să-i corectez comportamentul.
【R】 Nu ar trebui să vă priviți fiica în mod negativ. De asemenea, faceți exercițiul celor cinci minute de sugestii. Secretul creșterii copiilor este să nu-i privești în mod negativ, ci să-i acceptați, să-i lăudați și să le transmiteți dragostea Dvs. Când copilul face ceva nepotrivit, trebuie să folosiți cuvinte pozitive atunci când vorbiți cu ea. Dacă fiica Dvs. poate face curat după ea, chiar dacă Dvs. vorbiți despre păstrarea unei promisiuni, tot este bine. Este important să o lăudați pentru lucruri despre care credeți că sunt normale, de exemplu, când se trezește veselă dimineața sau când salută frumos lumea. În plus, lucrați cu subconștientul ei. Veți vedea rezultate la problemele pe care le are copilul Dvs. aplicând cele cinci minute de sugestii. Le puteți face și atunci când ea doarme. Când fiica Dvs.
doarme adânc, undele ei cerebrale sunt pe frecvența Delta. Faceți sugestii cheie, spunându-i pe nume în timp ce o mângâiați. Undele ei cerebrale vor trece pe undele θ (Theta). În acel moment, dați-i sugestii pozitive, precum, “○○ (numele ei, te poți concentra asupra
unui singur lucru. Atunci când faci curățenie, te simți foarte bine.” Este important să continuați să faceți cele cinci minute de sugestii.
Durează cel puțin 3 luni pentru ca un circuit neuronal să se formeze complet. Nu ar trebui să renunțați dacă nu vedeți rezultate imediat.
Continuați cu răbdare să faceți sugestii. De asemenea, numărul maxim de sugestii pe care ar trebui să le dați deodată este 3. După ce apar câteva rezultate, dați-i alte sugestii.
Vreau ca fiica mea să mă ajute cu treburile din casă
【Î】 Fiica mea cea mare are 6 ani. Chiar dacă o rog să mă ajute cu ceva ușor, (ex. Să pună farfuriile pentru prânz, să toarne ceai, etc.), nu o face imediat. În schimb, mă ajută bunica ei. Oare ar trebui să o forțez să mă ajute sau ar trebui să aștept până când este dispusă să mă ajute? (În acest moment, i se pare normal ca bunica să facă în locul ei.)
【R】 Dacă o forțați să vă ajute, nu va mai avea niciun sens. Dacă ea nu simte că este distractiv să vă ajute, atunci nu este eficient.
Prima dată, gândiți-vă dacă Dvs. și fiica Dvs. puteți să vă înțelegeți una pe cealaltă în mod sincer. Dacă o acceptați, apreciați și iubiți și dacă îi transmiteți suficient de mult dragostea Dvs., ea va fi dispusă să facă ceea ce îi cereți. Dacă nu vrea să facă ceea ce îi cereți, atunci acest lucru se întâmplă deoarece inima ei nu este emoționată de acest lucru. Vă rugăm să acceptați și să lăudați ceea ce face și să-i transmiteți în mod adecvat dragostea Dvs. Ea va începe să facă imediat ceea ce o rugați să facă.
Fiul meu vrea să facă totul de unul singur
【Î】 Fiu meu are 2 ani și 9 luni. Sunt foarte bucuroasă că îi place să mă ajute (să mă imite). Dacă nu îi zic să mă ajute, spală vasele, le șterge cu prosopul și le pune la loc în dulap. Nu îl las să folosească obiecte periculoase, cum ar fi cuțite de bucătărie, spunându-i, “Te-ai putea răni la mână. Când vei crește mai mare, vei putea să mă ajuți cu ele.” Dar, niciodată nu înțelege. După care, începe să plângă, să mă lovească, să arunce cu vasele și să se enerveze. Nu înțelege nici atunci când nu poate duce lucrurile de la început până la sfârșit. Sunt ușor îngrijorată în legătură cu acest lucru.
【R】 Știu că nu vreți ca el să atingă cuțitele de bucătărie, deoarece s-ar putea răni cu ele. Cu toate acestea, pe măsură ce crește mare, nu va putea să le folosească bine. Dacă îi dați să fololească obiecte de când este mic, va putea să înțeleagă cum să le folosească. Încercați să-i satisfaceți dorința, învățându-l prima dată cum să le folosească în mod sigur și lăsați-l să încerce cât poate.
Când vrea să facă ceva ce clar nu poate face, rugați-l să facă altă sarcină, de exemplu, “Doar eu pot să tai legumele acestea. În schimb, te rog să tai altceva.” Lăsându-l pe fiul Dvs. să taie ceva de unul singur sau să vă ajute la gătit, îi puteți satisface dorința și, în același timp, îl puteți aprecia pentru ce a reușit să facă. De asemenea, în acest fel îl puteți ajuta să mănânce ceea ce nu-i place. Când vă ajută, lăudați-l din toată inima.
Cum ar trebui să dezvolt motivația fiului meu?
【Î】 Fiul meu are 5 ani. Nu-l văd pe fiul meu că încearcă cu disperare să facă ceva chiar și atunci când se joacă. Nu cred că motivul ar fi că este singurul copil la părinți, dar îl iubesc. Cel mai mult mă preocupă faptul că atunci când se află ceva în fața lui, spune: „Nu pot să fac”. Aveți ceva soluții pentru noi părinții?
【R】Pentru a-i dezvolta motivația, ar trebui să-i transmiteți sincer dragostea Dvs. și să-l satisfaceți, acceptându-l și lăudând ceea ce face. Motivația copiilor se dezvoltă din alinarea pe care o simt atunci când mamele îi iubesc. În viața de zi cu zi, încercați să-i spuneți multe cuvinte pozitive și să-i transmiteți dragostea Dvs., îmbrățișându-l. Fiind acceptat și lăudat, el se va schimba în mod natural într-un copil care are încredere în propriile forțe.
În plus, aflați la ce se pricepe și ajutați-l să-și dezvolte acele abilități. Dacă găsește „ceva la care poate fi mai bun decât ceilați”, îi va crește încrederea în propria persoană și va încerca să facă diferite lucruri. Dacă îl puneți să încerce ceva dificil de la început, atunci își va pierde încrederea, pentru că nu o va putea face. Dacă îl forțați să facă ceva, spunându-i, „Trebuie să faci asta”, își va pierde încrederea în mod inutil. Nu încercați să-l forțați să facă ceva. În schimb, ajutați-l să-și dezvolte încrederea în propria persoană sau dați-i ceva ce poate face cu ușurință și oferiți-i șansa de a experimenta sentimentul de „Pot s-o fac.”. Când poate face ceva cât de puțin, vă rugăm să-l lăudați cu sinceritate. În acest mod își va câștiga încrederea în sine. Îi va dezvolta motivația și-l va face să fie motivat să încerce diverse lucruri.
Când spune, „Pot s-o fac,” îndrumați-l pentru a putea să facă treaba respectivă treptat, spunându-i cuvinte precum, „Este în regulă ○○, tu o poți face. Haide să facem împreună.” Chiar dacă îi ia mai mult timp să o facă, este în regulă. Vă rugăm să aveți încredere în fiul Dvs., să-l acceptați și să-l lăudați pentru lucrurile pe care le poate face și să aveți grijă de el cu blândețe.
Fiul meu pare să nu facă distincția între momentele când ar trebui să spună "nu" și când nu ar trebui.
【Î】Fiul meu este clasa a II-a. De multe ori spune că îi este greu să spună „nu” prietenilor săi. I-am mai spus: „Când nu-ți place ceva, poți spune: „Nu” „. Dar, el a început să spună cu ușurință „nu” lucrurilor pe care ar trebui să le facă (de exemplu, să meargă la școală). Cum ar trebui să-i explic că uneori există lucruri pe care ar trebui să le facă, chiar dacă nu vrea să le facă sau despre importanța păstrării unei promisiuni?
【R】Probabil, a început să spună cu ușurință „nu” pentru că a fost ușurat de cuvintele pe care i le-ați spus Dvs.: „Când nu-ți place ceva, poți să spui „nu” „. Poate că acum simte că poate spune sincer ce crede. Însă, el este cel care poate să știe cel mai bine ce ar trebui să facă. Prima dată, acceptați-i sentimentele, deoarece se află într-o perioadă grea de creștere. Spuneți-i: „Tu încerci din greu să faci față lucrurilor, nu-I așa?”, sau „Gândește-te la modul în care se simt prietenii tăi”. Apoi, spuneți-I cât de recunoscători sunteți că el se află cu voi. „Îți mulțumim că exiști și că ești aici cu noi” Energia lui se va schimba într-un mod pozitiv. Va putea să aibă încredere în propriile forte și să-și recapete motivația.
Îmi fac griji pentru că fiul meu se prostește în timpul lecțiilor, în fața educatoarei.
【Î】Fiul meu are 2 ani și 11 luni. Poate face diverse activități și poate vorbi acasă în mai multe feluri. Cu toate acestea, de obicei se prostește în fața educatoarei lui, atunci când aceasta ține lecțiile (de exemplu, atunci când e strigat pe nume, nu răspunde sau își spune numele greșit). Cum ar trebui să-l ajut să fie mai serios?
【R】Când oamenii își concentrează atenția asupra copiilor, aceștia devin nervoși, anxioși sau își pierd încrederea. Unii copii încearcă să scape de aceste sentimente, prostiindu-se. Acasă poate face diverse lucruri. Probabil, are emoții când se află în sala de clasă de la grădiniță. Vă recomandăm să vorbiți cu educatoarea despre fiul Dvs. și să o rugați să-l scape de stres sau anxietate, îmbrățișându-l strâns atunci când vine la grădiniță. Rugați-o pe educatoare să-i spună, “Îți mulțumesc că ai venit.”
În plus, este important ca între Dvs. și educatoarea lui să existe o relație solidă. Dacă aveți încredere în ea, deschideți-vă inima și comunicați cu ea. Și fiul Dvs. își va deschide inima față de educatoare. După lecție, încurajați-l, lăsând-o pe educatoare să-l laude pentru activitățile pe care le-a putut face. Acceptați-l și lăudați-l pe fiul Dvs.
Fiica mea este prea agitată ca să facă activități.
【Î】Fiica mea are vârsta de 1 an și 3 luni. Poate merge bine. De când s-a născut, am încercat să-i citesc cât mai multe cărți ilustrate.
Cu toate acestea, nu mă ascultă atunci când se uită la cărți. Pentru a nu fi distrasă de nimic, pun la o parte toate jucăriile și Cd-urile și îi citesc în liniște în timp ce o pun să stea pe genunchii mei. Cu toate acestea, ea rămâne doar pentru un minut. Îi este greu să rămână așezată. Îmi puteți oferi câteva sugestii?
【R】Copiii de un an sunt interesați de diverse lucruri și nu se pot concentra pe un singur lucru, deoarece încep treptat să meargă și să se miște liber. Acum, ea se află în această etapă. Nu-i citiți mult timp o carte, ci citiți-o de parcă i-ați spune o poveste scurtă. Chiar dacă vă ascultă serios, arătați-i cartea sau citiți-o treptat. Va deveni un obicei și ea va începe treptat să se concentreze și să vă asculte. Ar trebui să alegeți o carte care se concentrează pe cuvinte, cu o poveste scurtă și imagini colorate care îi oferă un anumit stimul intelectual. Nu doar citiți povestea. Încercați să parafrazați și să-i spuneți fiicei dvs. povestea folosind cuvintele voastre. Dacă respectați zilnic acest obicei, interesul ei se va dezvolta și va deveni un copil căreia îi plac cărțile ilustrate.
Fiica mea nu se poate concentra pe nimic.
【Î】Fiica mea are 2 ani și este singurul nostru copil. Se poate concentra numai asupra unui singur lucru (joaca) timp de cinci minute.
Nu pare să fie într-o dispoziție proastă, dar când nu poate construi cu blocurile de lemn sau nu poate face puzzle-ul așa cum ar fi crezut, împrăștie piesele ca și cum ar fi fost nervoasă. În viitor, când va trebui să studieze, va putea să stea pe scaun în mod corespunzător?
【R】Copiii își pot menține concentrarea timp de 5 minute. În cadrul lecțiilor Shichida, activitățile se schimbă la fiecare 5 minute.
Folosind acest curriculum, copiii se pot concentra la toate activitățile și pot face pe lecție între 10 și 13 activități. Când vă îndrumați fiica în activitățile de acasă, ar trebui să faceți ceva similar. Când se poate concentra pe o activitate timp de 5 minute, ar trebui să o lăudați și să treceți la următoarea activitate. Este important să faceți activități bogate în conținut utilizând ritmul adecvat.
Fiul meu este foarte mândru. Mă deranjează că este egoist.
【Î】 Fiul meu cel mare are 5 ani și 7 luni. Este prea mândru. Când nu poate merge pe bicicletă, chiar și după ce a exersat, spune, „Este vina bicicletei.” Când lucrurile nu merg așa cum se așteaptă, își varsă nervii pe cineva sau asupra obiectelor din jurul lui. Aceasta este personalitatea lui. Mă roagă să jucăm cărți în fiecare zi, pentru că îl las să câștige. Cum ar trebui să-l cresc ca să fie un copil răbdător?
【R】 Este prea mândru și urăște să piardă. Acest lucru înseamnă că are respect de sine și o dorință de a deveni mai bun. În viitor, ar trebui să îl îndrumați să simtă că „se luptă cu el însuși”, și nu că „luptă împotriva cuiva și câștigă „. Pentru copiii de vârsta lui, jocul este locul în care pot învăța sau experimenta diverse lucruri. În special, în cadrul jocurilor de cărți în grup, unde joacă cu alți oameni, pot învăța că uneori câștigi și uneori pierzi. De asemenea, pot învăța cum să-și controleze emoțiile sau importanța respectării regulilor și a jocului correct. În plus, ei își pot îmbunătăți abilitățile de comunicare. Dacă pot face aceste lucruri, vor putea să se bucure în liniște de jocuri, ceea ce va avea efecte pozitive asupra altor lucruri. Vă rugăm să luați în considerare aceste lucruri și să ajustați modul în care vă jucați cu copilul Dvs. Când câștigă, lăudați-l. Pe măsură ce continură să se bucure de joc, va putea să devină egalul Dvs. în jocurile cu cărți. El va învăța diferite lucruri, precum răbdarea.
Fiica mea nu poate adormi ușor
【Î】 Fiica mea cea mică are 2 ani și 9 luni. Nu poate adormi ușor și, de obicei, se culcă după miezul nopții, deoarece nu se poate adapta la ritmurile de zi cu zi. Are 2 frați. Unul este la liceu și celălalt este la școala primară. Și eu și soțul meu lucrăm. Orarul fiecărui membru al familiei este diferit și cred că acest lucru are un efect negativ asupra ei ….
【R】 Pentru ca fiica Dvs. să aibă un corp sănătos și puternic, este important să meargă la culcare devreme. Prima dată, încercați să o treziți dimineața cu 5 minute mai devreme. Continuați tot așa până când ajungeți să o treziți dimineața la ora 6, în loc de ora 7. Dacă o veți trezi devreme, la aceeași oră, în fiecare dimineață, va adormi mai repede. Dacă o lăsați să doarmă prea mult după-amiaza, va sta trează până noaptea târziu. Încercați să-i ajustați reprizele de somn. Astfel, va putea să adoarmă mai devreme și să doarmă buștean în timpul nopții. De asemenea, dacă nu poate digera mâncarea pe care a mâncat-o înainte de a merge la culcare, acest lucru îi va stimula stomacul și, uneori, nu va putea să doarmă. Vă rugăm să aveți grijă și de obiceiurile ei alimentare.
Pentru momentele în care încă nu poate dormi, vă rugăm să încercați ca ora de culcare să fie aceeași în fiecare zi. Lăsați-o să stea în pat și ajutați-o să adoarmă, spunându-i o poveste. În plus, ajutați-o să adoarmă în mod natural, făcându-i înainte de culcare baie sau dându-i să bea apă cu ioni alcalini. Aveți grijă ca înainte de culcare să nu facă activități care să o agite. Ritmurile de viață au un mare efect asupra dezvoltării minții și corpurilor copiilor. Vă rugăm să acordați importanță acestor ritmuri.
Îmi fac griji pentru că fiica mea plânge noaptea
【Î】Fiica mea are 1 an și o lună. De multe ori plânge noaptea. Câteodată nici eu nu dorm. Încă o mai alăptez puțin. Îmi puteți oferi câteva modalități de a opri din plâns noaptea? Fiul cel mare va împlini în curând 4 ani și nu plânge noaptea.
【R】 Sunt multe motive pentru care copiii plâng noaptea, unii au coșmaruri din cauza stimulilor din timpul zilei, cum ar fi senzațiile de rece și cald, alții, cum ar fi cei de vârsta fiicei Dvs. din cauză că acumulează treptat cunoștiințe și își dezvoltă emoțiile, ajungând să înțeleagă diverse lucruri. Dacă se trezește plângâng, nu ar trebui să o alăptați, ci mai degrabă să încercați să o adormiți la loc, mângâind-o pe corp sau bătând-o ușor pe spate.
În plus, încercați să urmați pașii care o ajută pe fiica Dvs. să doarmă fără probleme. Înainte de culcare, faceți-i o baie călduță sau dați-i să bea apă (apa ajută creierul să ia o pauză și ne ajută să adormim). De asemenea, ajustați hainele în funcție de mediu și fiți atentă să nu-i dați prea mult zahăr sau fructe. Mai mult, o puteți calma petrecând o oră liniștită înainte de culcare sau ajutând-o să digere ce a mâncat prin creșterea numărului de activități din timpul zilei. Este bine dacă îi dați și sugestii pozitive prin intermediul exercițiului de cinci minute de sugestii, “O să poți dormi profund până dimineața și când te vei trezi te vei simți foarte bine.” Practicând aceste sfaturi, veți observa că fiica Dvs. nu va mai plânge noaptea. Vă rugăm să nu vă faceți prea multe griji și să aveți răbdare ca ea să crească.
Sunt îngrijorată pentru că ritmul zilnic al fiicei mele este haotic
【Î】 Fiica mea are 2 ani și 2 luni. Îmi fac griji pentru că ritmurile ei de viață sunt haotice. Îmi este greu să le corectez. Uneori se trezește la ora 8 dimineața, iar alteori după-amiaza. Cel mai devreme adoarme la ora 22.00 și cel mai târziu la ora 3.00 dimineața. După ce se trezește, mai trage câte un pui de somn. Dacă merge la plimbare după o repriză de somn, va adormi la ora 20.00 pentru că este obosită. Cu toate acestea, după două ore se trezește din nou. Ce ar trebui să fac ca ea să înceapă să se culce și să se trezească devreme? Dacă o forțez să se trezească, va fi un obicei prost deoarece, va dormi de două ori mai mult după-amiaza. Îmi este greu să o ajut să-și formeze obiceiuri.
【R】Cauza tulburării ritmului ei de viață sunt reprizele de somn de după-amiază. Este absolut necesar ca cei mici de 2 ani să doarmă după-amiaza. Cu toate acestea, este normal ca ei să nu poată dormi noaptea, dacă îi lași să doarmă mult timp în timpul zilei. Astfel că ziua și noaptea se vor schimba, iar fiica Dvs. va dormi foarte mult în timpul zilei, în timp ce noaptea va dormi mai puțin. Își va forma un pattern contrar celui normal. Pentru a-i crea ritmul de a merge la culcare și de a se trezi devreme, cheia este de o obișnui să doarmă profund noaptea. Pentru a avea un somn liniștit noaptea, ar trebui să o lăsați în timpul zilei să se joace afară cât mai mult posibil și să-și consume energia. Procedând în acest fel, ea va putea să doarmă profund noaptea. Nu se va mai trezi imediat după ce a adormit. Chiar dacă se duce la culcare la ora 20 noaptea, nu va putea să doarmă profund până dimineața. Este important să o lăsați să se joace afară până când îi este de ajuns. Îi puteți schimba ritmurile de viață ajutând-o să-și creeze niște obiceiuri de joacă.
Trebuie să înțelegeți că baza creării ritmurilor este joaca în timpul zilei și să încercați să faceți în așa fel încât fiica Dvs. să-și consume energia în timpul energiei. De asemenea, încercați să o treziți dimineața devreme. Treziți-o cu puțin mai devreme în fiecare zi, astfel încât să se poată trezi la ora la care doriți. Condițiile de viață sunt diferite în funcție de fiecare familie, dar dacă fiica dvs. continuă să se trezească mai devreme, ea va adormi mai devreme noaptea. Opriți-vă din obiceiul de a o lăsa să aibă două reprize de somn în timpul zilei. În schimb, lăsați-o să doarmă o dată în timpul zilei. Lăsați-o să doarmă în jur de 1 sau 2 ore între orele 12 și 3 după-amiaza. Dacă depuneți eforturi în acest mod, ritmurile ei de viață se vor schimba în mod natural.
Vreau să îmbunătățesc viața de zi cu zi a fiului meu
【Î】 Fiul meu are 2 ani și 7 luni. Cred că timpul lui ideal de trezire este între 7 și 9 dimineața. (Are o repriză de somn între orele 13.00 și 15.00), dar, de fapt, se ridică la ora 8 dimineața și se culcă la 22.30 noaptea. Mă întreb dacă așa e bine pentru el. S-ar putea să fie pentru că soțul meu se întoarce acasă târziu (aproximativ 21.00 noaptea).
【R】Fiul Dvs. ar trebui să se culce puțin mai devreme. Pentru a-i corecta ritmul de viață, limitați treptat timpul de somn. Timpul ideal de somn este de mai puțin de 2 ore, între orele 13:00. Și 16:00. Dacă aerisiți încăperea sau îi dați să bea apă cu ioni alcalini, se va trezi cu ușurință. Dacă somnul de după-amiază este lung, se va culca mai târziu. Ar trebui să-l puneți la somn mai devreme sau să-i reduceți somnul de după-amiază. Deoarece este dificil să-i reduceți deodată somnul de după-amiază, este în regulă și dacă îi schimbați încet ritmul, reducând din durată, în timp ce-l supravegheați. Nu uitați că atunci când schimbați ritmul fiului dvs., este important ca scopul să fie rezonabil.
Fiica mea se trezește greu dimineața
【Î】Fiica mea are 5 ani. Se trezește greu dimineața. Aș dori ca ea să adoarmă până la ora 20:30 noaptea și să se trezească dimineața la ora 6, dar chiar dacă setez alarma să sune la ora 6, continuă să doarmă. Dacă o las, dimineața nu mai putem face activități.
【R】Dacă fiica Dvs. doarme prea mult după-amiaza, atunci va adormi târziu sau nu va dormi profund, ceea ce înseamnă că se va trezi cu greu dimineața. Înainte de culcare, faceți-i o baie cu apă caldă ca să se relaxeze, după care dați-i să bea apă (de ex. apă cu ioni alcalini) pentru a dormi fără probleme. În plus, dacă nu o mai lăsați să doarmă după-amiaza, se va culca mai devreme.
Pe de altă parte, când este timpul să se trezească, ușurați acest proces, făcând lumină în cameră sau punându-i muzică. De asemenea, este bine să faceți exercițiul de cinci minute de sugestii. După ce i-ați oferit sugestii clare despre dragoste și unicitate, puteți adăuga „Poți să dormi profund până dimineața și să te trezești devreme.” Dacă lucrați treptat și constant cu ea și începeți cu ceea ce poate face, atunci va putea să se trezească devreme. De asemenea, în ceea ce privește activitățile ei, faceți un program zilnic strict. Dacă îi corectați ritmurile de viață și faceți o treabă bună, introducându-i și activitățile, atunci va putea să le facă fără dificultate.
Fiica mea nu poate sta fără scutec
【Î】Fiica mea va face în curând 4 ani și jumătate. De la 2 ani, ea nu mai are nevoie de scutec în timpul zilei, ci doar noaptea. Îmi fac griji, pentru că în curând va avea 5 ani.
【R】 Copiii nu încetează să meargă noaptea la toaletă doar pentru că au fost învățați să facă acest lucru. Pe măsură ce funcțiile corpului lor încep să funcționeze corect, nu vor mai urina noaptea, în timpul somnului. Nu vă gândiți la faptul că are deja 5 ani, ci mai degrabă că încă este la vârsta de 5 ani. Înainte de a o pune în pat, duceți-o la baie și evitați să-i dați lichide. De asemenea, aplicați și metoda celor 5 minute de sugestii înainte de culcare, „○○ (numele ei, acum ești bine pentru că te-ai dus la toaletă. Poți dormi liniștită până dimineața fără să uzi patul. Dacă trebuie să mergi la toaletă, te vei trezi și te vei duce.” Dacă gândiți negativ, „Încă nu poate renunța la folosirea scutecelor. De ce nu poate? Sigur va uda din nou patul la noapte…. „, sentimentele voastre îi vor fi transmise și ei. Acest lucru nu este bun. Ar trebui să credeți în fiica Dvs. și să faceți cele cinci minute de sugestii.
Când fiul meu este absorbit de ceva, mă ignoră și nu merge la toaletă, până când e aproape să se scape pe el…
【Î】 Fiul meu are 4 ani. De curând, odată ce este absorbit de ceva, nu mai face ceea ce trebuie să facă. Aparent, mă poate auzi, dar mă ignoră, ceea ce recunosc că mă deranjează. Se duce la baie, doar atunci când nu se mai poate ține și deseori se scapă puțin pe el.
Sunt îngrijorată pentru că atunci când este absorbit de joacă sau de cititul unei cărți, nu poate trece cu ușurință de la timpul de joc la ora de masă.
【R】Fiul Dvs. este absorbit de lucrurile lui preferate, pentru că asimilează multă înțelepciune din ele. Vorbiți pe un ton frumos și aveți încredere în el. La început, urmăriți îndeaproape ceea ce face pentru a vedea de ce anume este absorbit și în ce context. El face ceea ce iubește și dacă îl observați atunci când este absorbit de ceva, veți vedea o altă latură a sa.
Pentru a-l ajuta să vă asculte, este important să promiteți ceva în avans. După care, vorbiți-i despre importanța păstrării promisiunilor, spunându-i, „Haide să facem o promisiune. Când te prefaci că nu mă auzi, chiar și atunci când vorbesc cu tine, sunt tristă.
Haide să facem ○○ pentru că ai promis că o s-o faci.” Dacă nu vă ascultă în ciuda acestor promisiuni, spuneți opusul a ceea ce nu credeți, cum ar fi „Nu trebuie să faci asta. Voi curăța eu totul.”
De asemenea, vorbiți cu fiul Dvs, încercând să apelați la emoțiile lui, de exemplu, „○○, nu te-ai scăpat pe tine, nu-i așsa”, „Ce oră este acum? Este timpul să mergem la toaletă,” sau „Și eu trebuie să merg la toaletă. Haide să mergem împreună.”
Cum pot progresa cu mersul la toaletă?
【Î】Mă gândesc să încep să-l învăț pe fiul meu să meargă la toaletă, deoarece a împlinit 1 an. L-am așezat pe oliță sau pe toaletă, dar nu vrea să stea. Cu toate acestea, înainte să-i fac baie, face pipi. Mă întreb dacă ar trebui să-l laud sau să-l cert. Ce ar trebui să fac?
【R】Dacă fiul Dvs. poate face la oliță sau merge toaletă încă de la început, ar putea însemna că este doar o coincidență. Chiar dacă îl obligați, când de fapt nu a mai încercat până atunci, este natural să nu o poată face. Formați un obicei din a merge la toaletă înainte de baie. Chiar și atunci când fiul Dvs. urinează în alte locuri în afară de oliță sau toaletă, învățați-l ce face, de exemplu, “Ai făcut pipi.” Îl veți certa oare din cauza locului în care a urinat sau veți privi acest lucru ca pe o ocazie de a-l învăța despre funcțiile corpului său? Acest lucru va avea un efect important asupra pregătirii lui de a face pipi la toaletă. La început, observați-l și atunci când vi se pare că ar vrea să facă pipi, duceți-l la toaletă sau aduceți-i olița. În felul acesta, va putea să o facă. Când va fi în stare, vă rugăm să-l lăudați din toată inima.
Fiul meu a început să urască să meargă la baie, de când am încercat să-i creez obiceiul
【Î】Fiul meu are 3 ani și 3 luni. Încă poartă scutec. Când a împlinit 2 ani, a promis că o să înceapă să facă pipi la toaletă și s-a ținut de cuvânt. Din acel moment, a încetat să mai folosească scutecele și singur își pregătea olița și făcea pipi. Cu toate acestea, de când am încercat să fac același lucru și cu treaba mare, a început să urască să meargă la toaletă. De când aștept ca el să vrea să facă treaba mare la oliță sau toaletă a trecut un an. Ce ar trebui să fac?
【R】Motivați-l atunci când exersați cu el mersul la toaletă, concentrându-vă asupra momentelor când poate folosi toaleta. Exersarea mersului la toaletă este legată de conștiința de sine a fiului Dvs., precum și de dezvoltarea și capacitatea corpului de a rezista urinării.
El pare să înțeleagă noțiunea de urinare sau de scaun, deoarece le putea face până acum. Așadar, se află într-un proces de dezvoltare. Concentrați-vă asupra momentelor când poate merge la toaletă și motivați-l să o facă, arătându-i că sunteți mulțumită și lăudându-l cu sinceritate, când vă spune că a făcut pipi. Spuneți-i, de exemplu, „Ai reușit să faci?”, după care, ajutați-l să-și formeze un obicei în a folosi toaleta. De exemplu, lăsați-l să meargă la toaletă după mese sau înainte de a pleca de acasă. Continuați să-i spuneți să meargă la toaletă, atunci când se află într-o dispoziție bună.
De asemenea, aplicați metoda celor cinci minute de sugestii. Mai întâi, ar trebui să-i dați câteva sugestii cheie, precum: „○○, acum tu dormi, dar un anumit loc din creierul tău este încă treaz. Așadar, poți înțelege ceea ce îți zic.” După care, oferiți-i o alinare, spunându-i că-l iubiți, „○○, te iubesc foarte mult”. După ce i-ați transmis iubirea sinceră, trebuie să-i dați sugestii pozitive. De exemplu, ar trebui să spuneți: „○○, poți spune când trebuie să mergi la toaletă să faci pipi.” sau „Poți face pipi și treaba mare la toaletă.” Ar trebui să vorbiți așa cum vorbiți de obicei. Dați-i aceste sugestii într-un mod ușor de înțeles și spuneți-le pe un ton asertiv, „○○, poți face treaba asta”, „Chiar acum reușești” sau „Ai reușit”. Faceți aceste activități, în timp ce aveți încredere în fiul Dvs. că poate merge la toaletă.
Fiica mea se joacă tot timpul atunci când face baie. Chiar și după ce i-am spus de mai multe ori cum să se spele pe corp, tot nu se poate spăla bine
【Î】Fiica mea are 4 ani. Când facem baie, îi spun mereu cum să se spele sau cum să-și clătească corpul, însă ea se joacă tot timpul și nu o poate face cum trebuie. Când i-am zis că de acum înainte nu-i voi mai spune cum să se spele pe corp, deoarece i-am repetat de nenumărate ori, a început să plângă. Ce ar trebui să fac?
【R】Având în vedere că fiica Dvs. are 4 ani, probabil crede că atunci când faceți baie împreună este un moment distractiv și este fericită când o spălați Dvs. Vă rugăm să vă amintiți că ea se află într-un proces de creștere, când poate face lucrurile pas cu pas. Probabil este dificil să învețe dintr-odată cum să se spele și să se clătească pe tot corpul. La început, spuneți-i să-și spele anumite părți ale corpului. Dacă o poate face bine, lăudați-o din toată inima. Dacă îi este greu să-și spele tot corpul, atunci este în regulă să înceapă cu ce anume poate, de exemplu mâinile sau picioarele. De asemenea, ar fi bine dacă ați pregăti o foaie de hârtie colorată în care să treceți ce părți ale corpului și le poate spăla. De exemplu, „Îmi pot spăla mâinile.”, „Pot să-mi spăl picioarele.”, „Mă pot clăti pe tot corpul.” Când o poate face, lipiți un abțibild pe această foaie. Dacă o îndrumați în acest proces de a deveni treptat independentă și o lăudați atunci când reușește, va ajunge să spună că se descurcă și singură!”
Fiul meu urăște să stea în scaunul de mașină
【Î】Fiul meu are 7 luni. Nu de mult timp, atunci când mergem cu mașina, pare plictisit când stă în scaunul său de mașină și deodată începe să plângă. Ce ar trebui să fac?
【R】Fiul Dvs. se află într-o fază în care dorește să se miște liber, astfel că se simte restricționat când stă în scaunul de mașină. Cu toate acestea, ar trebui să continuați să îl disciplinați. Chiar și atunci când plânge, e important să-l lăsați în scaun să reziste acestei experiențe pentru a se obișnui. Se știe că vocea mamei poate liniști copiii. Vorbiți cu el sau încercați câteva din următoarele lucruri, cum ar fi să-i puneți cântece pentru copii și să cântați, să vă înregistrați când citiți o poveste și să i-o puneți în mașină s-o asculte. De asemenea, îi puteți prinde de scaunul său de mașină animalul lui de pluș preferat sau și alte jucării care scot sunete.
Fiica mea nu se poate despărți de noi (părinții ei)
【Î】Fiica mea va împlini în curând 2 ani. Nu se poate separa de mine nici cănd este în parc, preferă să stau lângă ea și să mă joc. Am aplicat metoda celor cinci minute de sugestii, dar nu văd rezultate clare. Poate că nu fac ceva cum trebuie. Ce ar trebui să fac pentru ca ea să nu se joace tot timpul lângă mine?
Copiii la vârsta ei nu se pot dezlipi de mamele lor pentru a se juca singuri. Vârsta la care încep să se joace cu prietenii lor, este aproximativ cea de 4 ani. Să ținem minte că există diferențe de evoluție și creștere la fiecare copil. La început, începeți să vă jucați cu ea în parc. Apoi, încetul cu încetul jucați-vă cu ea în apropierea altor copii. Jocul pentru copii urmează pașii de mai jos:
【R】 Copiii de vârsta ei nu se pot separa imediat de mamele lor și să se joace singuri. Vârsta când copiii se pot juca cu prietenii lor este de aproximativ 4 ani. De asemenea, există și diferențe de dezvoltare de la copil la copil. Primul pas este să vă jucați cu ea în parc.
Apoi, treptat începeți să vă jucați cu ea lângă alți copii. Joaca copiilor se desfășoară după următorii pași:
1. Un copil nu se joacă cu alți copii, ci se joacă singur ceea ce îi place.
2. Un copil poate privi alți copii cum se joacă, în timp ce se află lângă persoana cu care se simt în siguranță.
3. Un copil se poate juca într-un grup, în care fiecare copil face ceva diferit.
4. Un copil se poate juca într-un grup, în timp ce respectă regulile și cooperează cu alți copii.
Pentru a trece ușor la joaca într-un grup, comunicați cu fiica Dvs. pe cât de mult posibil. Când vă cere să o țineți în brațe sau de mâini, vă rugăm să faceți întocmai. Dacă o acceptați, ea se simte în siguranță și nu va mai veni la Dvs. să vă ceară să vă jucați cu ea. După ce ați făcut sugestiile cheie de iubire, vorbiți-i cu răbdare și cât mai clar posibil, “Te poți juca în parc cu ○○ (numele prietenului).”
Fiul meu se joacă singur
【Î】Îmi fac griji că marea parte a timpului fiul meu se joacă singur. Cât de mult ar trebui să se joace singur într-o zi?
【R】Unul din obiectivele de creștere a copiilor este de a-i învăța să se joace singuri între 20 și 30 de minute pe zi.
Când se concentrează să se joace singur, observați-l cu atenție fără să-l întrerupeți. Dacă se joacă prea mult timp singur, interacționați cu el și alăturați-vă jocurilor sale. Relația dintre părinți și copii este baza comunicării și a sociabilității. Este important să vorbiți cât mai mult cu fiul Dvs.
Soțul este mai strict cu fiul cel mare de când s-a născut al doilea copil
【Î】De când s-a născut al doilea copil, am început să fiu îngrijorată că fiul cel mare nu face nimic.
【R】Au trecut șase ani de la nașterea primului Dvs. copil și acum aveți o fiică, pe care soțul Dvs. o prețuiește. Locul său de muncă pare să fie solicitant, iar probabil ea este persoana care îl ajută să se relaxeze. Pentru început, vă rugăm să-l îmțelegeți pe soțul Dvs., să-l iubiți și să-l respectați. Dacă aveți sentimente negative față de el, le poate simți. Dacă vă schimbați modul în care-l priviți, soțul Dvs. se va schimba. Dacă soțul Dvs. se schimbă, suntem siguri că și modul de comunicare cu fiul Dvs. se va schimba.
De asemenea, deja i-ați spus soțului Dvs. despre importanța creșterii copiilor. Când faceți acest lucru, încercați să și vizualizați.
Dacă vizualizați că soțul Dvs. este blând și prietenos cu băiatul., atunci el va simți undele imaginii Dvs. și va încerca să se schimbe, întocmai cum ați vizualizat.
Nu mai simt că primul copil este drăguț, de când s-a născut al doilea
【Î】 Am 2 fiice: una de 6 ani, iar cealaltă de 10 luni. Până să se nască a doua fiică, am crezut că prima este cea mai drăguță și am vrut să-i dezvolt punctele ei forte. Când o certam, niciodată nu era așa de tare. Cu toate acestea, de când s-a născut a doua fiică, am început să-mi pese de greșelile primei fiice, să nu mai cred că este drăguță și să urăsc să fiu atinsă de ea.
În momentul de față, sentimentele mele față de ea s-au mai ameliorat puțin. Cu toate acestea, o îmbrățișez ca și cum ar fi datoria mea. Ce ar trebui să fac pentru a o putea îmbrățișa din nou din iubire?
【R】Fiica „despre care ați simțit că era drăguță” și fiica „despre care nu puteți simți că este drăguță” sunt una și aceeași persoană. Ea nu s-a schimbat. Vă rugăm să realizați că motivul problemei se află în interiorul Dvs. Chiar dacă simțiți că atunci când o îmbrățișați o faceți din obligație, este în regulă. Vă rugăm să o îmbrățișați. Vă rugăm să-i spuneți de mai multe ori pe zi, „○○ (numele ei), te iubesc atât de mult. Îți mulțumesc că te-ai născut!” Când se trezește, îmbrățișați-o și spuneți-i zâmbind: „Ce binedispusă ești în dimineața aceasta. Ce drăguță ești, ○○”. Indiferent de cum simțiți în legătură cu greșelile ei, nu le luați în considerare. Lăudați-o și apreciați-i punctele forte. În timp ce o îmbrățișați, vorbiți cu ea despre punctele ei forte. În acest fel, sentimentele Dvs. se vor schimba, iar zâmbetul îi va apărea din pe buze.
De când s-a născut al doilea copil, am început să fiu îngrijorată că fiica cea mare nu face nimic
【Î】Fiica mea cea mare (4 ani și 11 luni) a fost independentă încă de la început. Nu am avut nicio dificultate în a o crește, deoarece a fost capabilă să facă majoritatea lucrurilor încă de la vârsta de 2 ani. Cu toate acestea, de când am rămas însărcinată cu fiica cea mică (ea avea 3 ani și 10 luni), nu a mai făcut nimic. Când iese de la baie, îmi spune „Pune-mi chiloții.” Când mănâncă, îmi spune: „Hrănește-mă.” Îmi cere să fac totul. Acum că a trecut un an, vreau ca ea să facă câteva lucruri. Ce ar trebui să fac? Încă mai poartă scutec noaptea.
【R】Suntem siguri că fiica Dvs. mai mare este o persoană care se străduie și care uneori este mult mai independentă decât alții, din moment ce la vârsta de 2 ani putea să facă diverse lucruri. Totuși, probabil s-a reîntors la comportamentele de bebeluș din cauza celui de-al doilea copil. Atunci când începe să se comporte ca un bebeluș, crede în subconștient că poate să vă atragă atenția și să vă facă să vă îndreptați dragostea către ea.
Dacă îi veți oferi iubire cât dorește, corpul și mintea (sufletul) ei vor putea să se dezvolte. Satisfaceți-i nevoile și manifestați-vă iubirea față de ea. Spuneți-i, „Îmi pare rău că te fac să te simți singură. Te iubesc foarte mult” și îmbrățișați-o strâns timp de 8 secunde. Dacă îi oferiți din nou iubire, procedând astfel de mai multe ori pe zi, ea va fi capabilă să facă ceea ce obișnuia. De asemenea, va putea să se dezvolte constant.
Vreau să comunic cu copiii mei în mod egal
【Î】Am 2 copii: unul în clasa a 3-a (fată), iar celălalt la grădiniță (băiat). Înțeleg că nu este bine că simt că fiul meu este mai drăguț decât fiica mea. Cu toate acestea, asta este ceea ce simt. Uneori, fiica mea pare să-mi citească sentimentele și îmi spune acest lucru. Nu am nicio amintire că mama mea mi-ar fi zis că sunt drăguță când am fost mică (am 3 surori). Nu vreau ca fiica mea să simtă la fel cum m-am simțit eu când am fost mică….
【R】Deseori, părinții se înfurie și își ceartă copilul cel mare, mai mult decât pe cel mic, deoarece se bazează pe cel mai mare sau cred că cel mare ar trebui să înțeleagă mai mult decât cel mai mic. Este bine că puteți să comunicați cu copiii Dvs. în funcție de vârsta lor, deoarece există o diferență între ei. Este important să-i îmbrățișați pe fiecare în parte și să le arătați dragostea Dvs. Făcând acest lucru, anxietatea fiicei Dvs. va dispărea. Ar trebui să aveți interacționați fizic mai mult cu fiul Dvs. și să-i acceptați cererile, deoarece încă se află la grădiniță. Ar trebui să vă bazați pe fiica Dvs., să o rugați să vă ajute și să o lăudați pentru ceea ce poate face. Nu uitați să o lăudați și să o acceptați, „Apreciez că mă ajuți mereu. Am încredere în tine.” Creați o relație de încredere între dvs. și ea.
Este dificil să comunicați cu fiecare copil în același mod sau sau să procedați la fel cum ați făcut când fiica cea mare era de vârsta băiatului cel mic. Prețuiți timpul pe care îl petreceți cu fiecare copil în parte și când faceți acest lucru, gândiți-vă doar la acel copil. Dacă comunicați cu fiecare dintre ei în funcție de stadiul lor de dezvoltare, veți putea crea o relație bună cu fiica dvs.
Simt că fiica mea mai mică este mult mai draguță decât cea mare
【Î】Am 2 fiice: una de 4 ani, iar cealaltă de 1 an. Simt că fiica cea mică este mai frumoasă decât cea mare. Primul fiică a avut un temperament problematic de când s-a născut. Deseori urăsc să comunic cu ea, deoarece plânge des. Am dificultăți în a comunica cu ea. Cu toate acestea, nu am dificultăți în a-mi crește fiica mai mică, deoarece am învățat despre metoda Shichida și am urmat cursul de educație timpurie. Poate găsi lucruri de care se bucură de una singură. Mă simt sincer ușurată când sunt cu ea.
【R】Mulți părinți nu au fost pregătiți să devină fratele sau sora cea mare și au făcut-o pentru că li s-a impus. Cu toate acestea, ajung să își crească copilul cel mic cu multă răbdare și să-l prețuiască. Însă, copiii sunt mai sensibili la sentimentele părinților lor decât se așteaptă aceștia. Dacă respingeți dorința fiicei voastre mai mari de a fi iubită, este firesc ca ea să reacționeze sau să plângă. Amintiți-vă să-i acordați prioritate fiicei voastre, pe măsură ce crește, chiar dacă nu credeți că este mai frumoasă cea mică. Dacă vă schimbați, ea va reveni la a fi o fată ascultătoare și veți putea să o acceptați fără probleme.
Vă rugăm să înțelegeți că sunteți de neînlocuit pentru fiica Dvs. Aceasta este cheia soluției de schimbare a atitudinii și a sentimentelor. Nu trebuie să credeți niciodată că fiica Dvs. nu se va schimba, ci să încercați să vă schimbați Dvs.
Cum pot ajuta copiii să împartă jucăriile între ei?
【Î】Am 2 copii: o fată de 6 ani și un băiat de 3 ani. Cumpăr doar un singur set de jucării, pentru că doresc ca ei să învețe să le împartă și să se înțeleagă unul cu celălalt. Cu toate acestea, întotdeauna se bat pe le. Oare ar trebui să cumpăr 2 seturi de jucării? De asemenea, fiica mea îi spune deseori fratelui ei: „Dacă nu faci ○○, nu voi împărți jucăria cu tine.” Ceea ce îl pune să facă nu este nimic rău, doar lucruri precum, „termină de mâncat” sau „spală-te pe dinți”. Cu toate acestea, mă deranjează.
【R】Chiar dacă ar fi 2 seturi de jucării, acest lucru nu ar face decât să crească numărul de jucării. Dacă copiii dvs. se plictisesc de jucării, acestea doar vor ocupa spațiu. Ar trebui să dezvoltați capacitatea copiilor dvs. de a împărți jucăriile între ei. Cumpărați jucării potrivite vârstei lor. Când oricare dintre ei dorește să împrumute o jucărie, el sau ea trebuie să obțină permisiunea celuilalt. Învățați-i această regulă. Pentru a-i face să se joace împreună și să împartă jucăriile între ei, ar trebui să le dați o jucărie cu care să se poată juca în mai multe moduri, cum ar fi crearea sau construirea a ceva, de exemplu cuburi de lemn sau plastic. Când vor dori să construiască ceva mare, vor trebui să împartă între ei cuburile de construit, pentru a putea să facă acest lucru, deoarece cuburile de construit ale unuia nu vor fi suficiente. În acest moment, vor învăța să folosească ceva împreună într-un mod prietenos. Fiica Dvs. îl condiționează pe fratele ei, ceea ce înseamnă că este posibil ca ea să imite unul dintre părinți. Poate le spuneți ceva de genul „Dacă nu faci…., atunci nu o să ..”. Este adevărat că fetița Dvs. nu-l pune pe fratele ei să facă ceva rău, dar este important să verificați modul în care comunicați cu copiii dvs. și să le arătați un bun exemplu.
Fiica mea cea mare încearcă să mă împiedice să am grijă de frățiorul ei
【Î】Zilele acestea sunt îngrijorată de acțiunile fiicei mele de 4 ani. Când încerc să-l iau în spinare pe băiațelul meu (1 an și 3 luni) pentru a-l ajuta să doarmă, fiica mea găsește port bebe-ul înaintea mea. Când îi spun: „te rog, să mi-l dai”, îmi spune, „Nu. Acum, ursulețul Pooh spune că vrea să doarmă.”, după care își pune animalul de pluș în el. În plus, când pregătesc patul pentru ca fiul meu să doarmă, se pune ea în el. Mă împiedică să fac lucruri pentru el. Încerc să-l adorm pentru a mă putea juca cu ea, dar tot nu înțelege. Ce să-i spun?
【R】Fiica dvs. nu vă lasă să faceți diverse lucruri pentru fiul Dvs. pentru că este geloasă pe el, pentru că dorește să comunicați mai mult cu ea. Dvs. credeți că veți putea comunica cu ea mai mult după ce-l liniștiți pe cel mic. Cu toate acestea, dacă faceți mereu acest lucru, ea se va întreba de ce vă ocupați mai întâi de el și nu de ea. Pentru început, îi puteți spune: „Întotdeauna îți acord ție prioritate.” După care,○○ (numele băiețelului) pare somnoros. După ce adoarme, pot să mă joc cu tine. Deci, pot să iau, te rog, port bebe-ul ca să-l adoarm?” Când faceți ceva, dacă îi vorbiți fiicei Dvs. mai întâi și o îmbrățișați puțin, ea va fi mulțumită. Nu va mai încerca să vă oprească din a face lucruri pentru fiul Dvs. Vă rugăm să-i arătați că o iubiți din tot sufletul.
Nu pot să-i citesc o carte fiului meu cel mare, deoarece copilul cel mic îmi cere să le citesc povești cu imagini
【Î】Primul meu fiu (în vârstă de 7 ani) a învățat să citească datorită metodei Shichida scrisori pe când avea 3 ani. Prima mea fiică s-a născut când el avea 4 ani și nu am mai putut să-i citesc cărți. Trebuie să citească singur. De asemenea, când încerc să-i citesc fiicei mai mari, cea de-a doua fiică îmi aduce o carte pe care vrea să i-o citesc și continuă să plângă până când fac acest lucru, la fel cum obișnuia să facă și prima mea fiică. Oare ar trebui să le las în pace și să-i citesc cărți fiului meu?
【R】Folosiți timpul eficient sau gândiți-vă la modalități în care toți copiii Dvs. se pot bucura de lectură. Dacă fiul Dvs. se culcă mai târziu decât fetele, de ce nu-i citiți lui ultimul? Sau dacă se trezește mai repede decât ele, îi puteți citi lui dis-de-dimineață.
Este dificil să comunicați cu fiecare copil în parte, atunci când citiți cărți. Dacă nu aveți timp de lectură, este bine și dacă le citiți câte 5 minute la fiecare în parte. Alegeți ordinea în care le veți citi și citiți-le. Vă recomandăm să utilizați „povești în imagini”, deoarece le puteți arăta povestea celor trei copii. De asemenea, este în regulă și dacă le spuneți copiilor voștri o poveste fără să vă folosiți de o carte. Ar fi bine pentru fiul vostru dacă, din când în când, el le-ar citi povești surorilor, în caz că nu le deranjează
După ce voi naște al doilea copil, cum voi putea face în mod eficient activitățile cu băiatul ce mare (în vârstă de 5 ani)?
【Î】 Al doilea copil se va naște în curând. Fiul cel mare are 5 ani. Nu vor merge la aceeași școală primară din cauza diferenței de vârstă dintre ei. Când voi continua activitățile cu copiii în viitor, la ce ar trebui să fiu atentă sau care ar fi modalitatea bună de a face activități cu ei?
【R】 Spuneți-i fiului Dvs. să vorbească cu viitorul său frate sau să-i citească o carte. În acest fel se va crea o legătură profundă între cei doi. În plus, va aștepta cu nerăbdare nașterea celui de-al doilea copil. În timpul sarcinii, faceți activități pe care le-ați putea face împreună cu al doilea copil. Când îi citiți o carte, vă rugăm să o faceți ca și cum ați încerca să i-o citiți celui de-al doilea copil. Ar trebui să vă petreceți timp simțind că el și cel de-al doilea copil fac activități împreună.
După nașterea celui de-al doilea copil, dați-le să facă activități pe care le pot face împreună, iar atunci când nu pot, faceți activitățile pe rând sau separat. Ar trebui să stabiliți niște reguli pentru activități. În același timp, le puteți arăta carduri, citi cărți și pune CD-uri cu muzică sau pentru devzvoltarea limbajului. Conținuturile cardurilor sau a cărților ar trebuie să fie în funcție de ce vrea fiecare sau de interesele fiecăruia. Când faceți activități care trebuie să fie schimbate în funcție de vârsta copilului, cum ar fi fișe de lucru, faceți-le în timp ce unul dintre copii doarme sau un alt membru al familiei poate avea grijă de celălalt copil. Va trebui să vă gândiți la modalitățile în care să stabiliți ordinea activităților.
Cum ar trebui să fac activitățile cu doi copii în același timp?
【Î】 Am doi băieți: unul este mai mare, iar cel mic este la grădiniță. În principiu, se înțeleg bine. Totuși, atunci când fac fișe de lucru sau exerciții cu sunete și îi supraveghez, amândoi încearcă să-mi atragă atenția. Deseori simt că ar trebui să fac fișe de lucru cu fiecare copil în parte. Când îl observ pe fiul cel mare, în timp ce fiul cel mic își așteaptă rândul, acesta completează dinadins fișa de lucru mult mai încet, iar cel mic nu mai are răbdare să-și aștepte rândul și se enervează… Sunt stresată pentru că îi pun să facă fișele de lucru în timpul limitat pe care-l avem înainte de a-i duce la grădiniță. Oare ar trebui să împart intervalul de timp în două, de exemplu, dimineața pentru unul și seara pentru celălalt?
【R】Uneori este dificil să faceți activități cu copiii Dvs. în același timp, pentru că sunt doi, dar continuați să le faceți dimineața. Deoarece se înțeleg bine, le pasă ce face celălalt sau încearcă să vă atragă atenția de la celălalt. Stilul ideal de a face activități este de unu-la-unu, însă dacă este dificil pentru Dvs. să faceți astfel, ar trebui să vă hotărâți asupra intervalului de timp dedicat fiecărui copil în parte înainte de a începe fișele de lucru. Fiul cel mare ar trebui să înceapă primul. Întrebați-l dacă are întrebări în legătură cu ce are de făcut și ocupați-vă serios de fiecare în parte. Ei vor fi conștienți de timp și vor învăța să aibă răbdare deoarece vor știi timpul alocat pentru fiecare în parte. Cu toate acestea, dacă procedați în acest fel și încă întâmpinați greutăți, puteți împărți intervalul pentru activități precum ați menționat.
Îmi puteți sugera câteva activități eficiente pentru frați?
【Î】 Am doi fii: unul de 4 ani și celălalt de 3 ani. Fiul cel mic este foarte deștept, dar cel mare se poate exprima mai ușor. Mai mult, fiului mai mare nu îi place când cel mai mic îl întrece. Sunt îngrijorată în legătură cu modul în care să fac activitățile cu fiul cel mare. Vreau să fac activitățile separat, dar mediul de acasă nu îmi permite. Așadar, fac simultan activitățile cu ei. Îmi puteți oferi câteva sugestii în legătură cu modul în care să fac activitățile, insă focusate pe copilul cel mare, fără ca cel mic să se supere?
【R】Chiar dacă ați fi expert în creșterea copilului, ați avea dificultăți în desfășurarea simultană a activităților cu copiii dumneavoastră.
Încercați să creați un mediu în care puteți, chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, să urmăriți fiecare fiu. De exemplu, în timp ce soțul dvs. are grijă de fiul mai mic, puteți face activități cu fiul mai mare. Sau poate unul dintre vecinii Dvs. ar putea avea grijă de câte un copil timp de 30 de minute. Vă rugăm să vă gândiți la diferite moduri în care puteți stabili ordinea activităților.
Mai mult, este bine ca fiecare activitate să devină un obicei sau parte din ritmurile zilnice ale fiilor Dvs. De exemplu, îi puteți îndruma în cadrul activităților, spunându-le: „E rândul fratelui tău mai mare. Apoi, este rândul lui ○○ (numele celuilalt fiu).” După ce ați terminat activitățile fiului mai mare, ar trebui să-l lăudați din tot sufletul. După care, faceți activitățile cu fiul mai mic. Va înțelege că urmează și el după ce ați terminat activitățile cu fiul cel mare; când sunt relaxați, ambii vor putea să facă activități. S-ar putea să aveți dificultăți cu activitățile deoarece spuneți: „Mediul de acasă nu-mi permite s ____”. Totuși, nu trebuie să vă creșteți copiii singură, rugați-i pe ceilalți membri ai familiei sau pe prietenii Dvs. să vă ajute. Pe măsură ce faceți activitățile cu fiii Dvs., incercați să le priviți într-un mod pozitiv.
Uneori trebuie să întrerup activitățile, deoarece copilul cel mic plânge
【Î】 Fiica cea mică are 4 luni. Când fac activitățile de tip Shichida cu fiul mai mare, iar cea mică începe să plângă, trebuie să mă opresc din ceea ce fac. Copilul cel mare are 3 ani și-mi spune, „Oh, bebe plânge. Du-te, te rog, să o hrănești. Te aștept aici.” Cu toate acestea, când reîncep activitățile, nu mai merge așa de bine, deoarece fiul cel mare nu se mai poate concentra. În acest caz, ce ar trebui să fac?
【R】Copilul vostru cel mare este foarte bun. Prețuiți-i bunătatea și faptul că așteaptă până terminați cu fiica cea mică. După ce vă ocupați de ea, lăudați-l pe fiul ce mare pentru că a avut răbdare să aștepte și pentru bunătatea sa: „Mi-ai spus să merg să am grijă de ea și acum e fericită. Îți mulțumesc foarte mult.” În acest fel veți putea să-l mulțumiți și să vă creați o relație cu el. Dacă are încredere în Dvs. și vă îmbunătățiți relația, va accepta cu ușurință ceea ce faceți și va înțelege repede, ceea ce va duce la rezultate bune.
Cum ar trebui să comunic cu cei trei copii ai mei?
【Î】 Am 3 copii: un băiat de 3 ani, un băiat de 2 ani și o fată de 1 an. Aș vrea să fac în așa fel ca activitățile fiului cel mare să fie mai solide, dar nu reușesc. Uneori sunt strictă cu el, deoarece vreau să fie un frate mare bun. Acesta este motivul pentru care deseori se răzvrătește împotriva mea. De exemplu, când lucrurile nu merg așa cum speră, deseori le dă palme fraților lui sau plânge în hohote.
Cum ar trebui să comunic cu el?
【R】 Atunci când aveți mai mulți copii, ar trebui să acordați prioritate fiului cel mare și să faceți în așa fel ca activitățile să fie satisfăcătoare pentru el. Deseori, este forțat să îndure anumite lucruri, “din cauză că este fratele cel mare”, fapt ce poate duce la a fi gelos pe frații lui și de a se răzvrăti împotriva Dvs., precum și la lipsa capacității de a vă asculta. Unii părinți tind să le pară rău pentru ceilalți copii, pentru că îi forțează să îndure și pentru că nu îi apreciază îndeajuns. Cu toate acestea, frații mai mici vor învăța de la cel mare. De asemenea, vor învăța în mod natural să-i respecte pe cei în vârstă, lăsându-l pe fratele mai mare să aibă prioritate.
Rugați-l pe fiul Dvs. cel mare să vă ajute cu ceva ușor. După ce termină, lăudați-l. Când îl rugați să vă ajute, veți putea crea în mod natural diferite modalități de a-l lăuda. În plus, vă rugăm să-i comunicați dragostea Dvs. îmbrățișându-l timp de 8 secunde. În acest fel va fi mulțumit. Atunci când fiul Dvs. va ocupa primul loc în ceea ce faceți și îi arătați că îl iubiți, problemele Dvs. se vor rezolva. Apoi, va deveni ascultător și amabil cu ceilalți frați. Vă rugăm să conștientizați că sursele problemelor sunt lucruri din mintea lui care nu sunt încă satisfăcute. Dacă fiul dvs. va deveni mai bun, totul va fi în regulă. Este important să-i acordați prioritate.
Ce activități pot face cu cei doi copii ai mei care prezintă impedimente fizice?
【Î】Fiul meu care se află în clasa a IV-a este ușor autist (poate spune câteva cuvinte, dar nu poate comunica cu ceilalți) și fiica mea, care se află în clasa a V-a, prezintă un impediment care o împiedică să comunice cu oamenii. (Doctorul a spus că prezintă un grad avansat de autism.) Îmi este foarte greu să-i cresc. Dacă am grijă de unul dintre ei, celălalt rămâne singur. Mă aflu într-o dilemă continuă, pentru că nu pot comunica cu ei așa cum doresc. Chiar dacă fac minimul de activități, vreau ca acestea să fie eficiente. Dar ce ar trebui să fac ca activitățile să fie eficiente pentru ei în același timp?
【R】Concentrați-vă pe carduri și pe carduri cu povești în imagini. Gândiți-vă la activități care sunt potrivite pentru fiecare situație.
Arătarea cardurilor sau a cardurilor cu povești în imagini sunt activități ușor de făcut cu amândoi copiii deodată. Sunt multe activități ușoare pe care le puteți face împreună, cum ar fi desenul sau activitățile de colorat sau folosirea de jucării educative. Căutați activități care pot fi făcute într-o oarecare măsură de către un copil, în timp ce îl ajutați pe celălalt să facă ceva cu ușurință.
De asemenea, în fiecare zi e important să vă faceți timp pentru activități, chiar dacă timpul Dvs. este limitat. Prin urmare, nu trebuie să simțiți că trebuie să faceți în fiecare zi aceleași activități pentru fiecare copil. Este în regulă și dacă aveți doar o dată pe zi câte o activitate de unu-la-unu cu fiecare copil. În acest caz, lăsați copilul cu care nu lucrați să facă ce îi place și faceți pe cât de mult posibil activități cu celălalt copil. În timp ce oricare dintre cei doi copii doarme, faceți activități cu celălalt. În acest fel, vă faceți timp, în funcție de situație, pentru fiecare copil în parte.
Îmi fac griji cum să-i spun fiicei mele că fratele ei mai mic are o dizabilitate mentală
【Î】Dezvoltarea copilului meu mai mic (băiat de 3 ani) este întârziată. Medicul nostru spune că are dizabilități mentale. Nu i-am spus fiicei mele (5 ani) despre acest lucru, dar ea pare să-și dea seama că fratele ei este puțin diferit. Oare mai bine să nu-i spun? (Îmi imaginez că în viitor fiul meu îi va ajunge din urmă pe ceilalți copii).
【R】 Este foarte greu de acceptat că fiul Dvs. are o dizabilitate mentală, dar când veți accepta acest lucru, fiica mai mare va putea să comunice cu el în mod natural. Penrtu a o ajuta să facă acest lucru, este important să priviți punctele forte ale fiului Dvs. și să-i vorbiți fiicei Dvs. despre ele, de exemplu, „○○(numele lui) se dezvoltă puțin mai încet, dar este un copil foarte bun.” Toți copiii sunt perfecți. În plus, dacă părinții încurajează dezvoltarea copiilor, făcând activități cu ei, aceștia își vor îmbunătăți abilitățile de 2 sau 3 ori mai mult. Posibilitățile sunt infinite. În unele cazuri, copiii cu handicap ajung să fie sănătoși, prin intermediul unei practici continue a metodei Shichida. Acum, acești copii se clasează pe primul sau al doilea loc în clasă. Aceste cazuri nu sunt rare în cadrul metodei Shichida.
Capitolul II
Activități pentru emisfera dreaptă
Fac diverse activități cu fiica mea, însă nu pot să-i scot la suprafață abilitățile emisferei drepte
【Î】 Folosesc cu fiica mea diferite materiale didactice Shichida. Are 4 ani și 3 luni. Cu toate acestea, nu simt că pot să-i scot la suprafață abilitățile emisferei drepte. Nu știu ce să fac cu ea în viitor. Vă rog să-mi dați câteva sfaturi.
【R】 În timpul activităților ar trebui să vă concentrați pe 2 lucruri. Unul este de a o pune să-și imagineze, iar al doilea este de a-i dezvolta memorarea prin emisfera dreaptă. În ceea ce privește vizualizarea, este important să o puneți pe fiica Dvs. să mediteze, să facă exercițiul de respirație controlată, să-și imagineze și să reproducă ceea ce a văzut în imaginea ei. Pentru a o ajuta să facă aceste lucru, ar trebui să vorbiți cu ea despre ce și-a imaginat sau să exprime într-un desen sau în scris.
Pentru a-i dezvolta abilitatea de a memora, faceți jocuri de memorie în care să-și folosească imaginația. După ce-i arătați 3 carduri, întoarceți-le cu fața în jos. Îndrumați-o să le spună corect. Creșteți numărul de carduri la 5, 10, 15…și puneți-o să le spună din memorie. Deoarece ați făcut doar activități de predare, veți vedea cât de mult progresează fiica Dvs. atunci când face activități de verificare a asimilării de cunoșținte. Vă recomandăm ca în timpul activităților să vă concentrați pe jocul cu cărți pentru a-i dezvolta memoria. În acest fel, veți descoperi că pe măsură ce se joacă, își va folosi memorarea prin emisfera dreaptă și se va bucura de activitățile prin emisfera dreaptă.
Fiul meu are 5 ani. Oare mai am suficient timp să scot la iveală abilitățile emisferei drepte?
【Î】 Fiul meu are 5 ani. De când a împlinit 3 ani, a început să urmeze cursurile de la centrul Shichida și să facă acasă activități. Timp de 2 ani am făcut cu el actitități pentru emisfera stângă, fără să fac activitățile pregătitoare, de dinainte de lecție sau tehnica vizualizării. Simt că nu am putut să-i dezvolt abilitățile emisferei drepte. Oare mai am timp suficient să-i scot la iveală aceste abilități? Pe ce ar trebui să pun accent?
【R】 Dezvoltați capacitatea emisferei drepte a fiului Dvs. cu ajutorul unei pre-activități sau a exercițiului de memorare. Activitățile emisferei drepte nu au legătură cu vârsta. Indiferent de vârsta pe care o are, fiul Dvs. trebuie să învețe în același fel, folosindu-se de emisfera dreptă. Învățarea prin emisfera dreaptă presupune folosirea imaginilor. Pentru a-l pune să-și folosească imaginația, activați emisfera lui dreaptă cu ajutorul unei activități pregătitoare (meditație, respirație controlată, sugestii pozitive, vizualizare) și creați un sentiment de unitate între Dvs. și fiul Dvs. Activitățile sunt diferite în funcție de vârsta copilului Dvs.; cu toate acestea, activitățile sunt la fel și pentru emisfera dreaptă sau stângă. Însă, există o diferență între ce emisferă folosesc copiii atunci când fac o activitate. De exemplu, dacă învață engleză, muzică sau fac exerciții fizice, iar prioritatea este dată emisferei drepte, atunci aceste activități sunt pentru emisfera dreaptă. Dacă învață aceste activități, acordând prioritate emisferei drepte, atunci aceste actvități sunt pentru emisfera dreaptă. Înainte să faceți ceva cu fiul Dvs., ar trebui să-l puneți să mediteze, să facă exercițiul de respirație controlată și cel de vizualizare. Apoi, începeți să faceți cu el activitatea respectivă.
În plus, ar trebui să faceți cu el exerciții de memorare. Dacă îl puneți să țină minte conținutul unei cărți, punându-l să o citească de mai multe ori (să recite conținutul), el va ajunge la “memorare perfectă”, ceea ce înseamnă că va putea să țină minte conținutul pefect. După ce își aduce aminte textul cărții într-o oarecare măsură, ar trebui să-l puneți să-l recite repede. Dacă recită repede, își va îmbunătăți calitatea creierului și abilitatea de a-și aduce aminte ceva perfect. Decât să creșteți cantitatea a ceea ce ar trebui să memoreze, este important să-I puneți să spună ce a memorat cât de repede poate el. Pentru a-i dezvolta memorarea prin emisfera dreaptă, nu ar trebui să puneți accent pe asimilarea cu cunoștiințe a fiului Dvs. Este mult mai important să-i îmbunătățiți calitatea creierului său. Repetiția și învățarea rapidă schimbă calitatea memorării. Fiul Dvs. va putea să învețe spontan. Vă rugăm să prețuiți activitățile care, prin exercițiul memorării și dezvoltarea imaginației, cresc capacitatea emisferei drepte a fiului Dvs.
Am început să folosesc metoda Shichida târziu. Mi-e teamă că nu o să pot vedea niciun rezultat….
【Î】 Fiica mea este în clasa întâi. Prima dată a intrat în contact cu metoda Shichida când avea aproape 5 ani. Nu este creativă, deoarece nu a primit de la o vârstă fragedă educația prin metoda Shichida. Îmi fac griji în legătură cu acest lucru. Chiar dacă încep să folosesc târziu metoda Shichida, oare pot să-i scot la suprafață abilitățile? La ce ar trebui să fiu atentă și ce ar trebui să fac?
【R】 Niciodată nu este prea târziu pentru o persoană să se dezvolte. Cum putem activa emisfera dreaptă pe care toată lumea o are? Chiar și adulții își pot activa emisfera dreapta, așa că depinde doar de propriile eforturi. Activați emisfera dreaptă a fiicei Dvs. pe măsură ce se bucură de activități și continuați-le cu răbdare. Pentru început, activați emisfera dreaptă punând-o să-și imagineze și să facă jocuri ESP (cele 5 simțuri ale emisferei drepte). Includeți și activități de memorie fotografică, citire rapidă și cu dots. În acest fel, fiica Dvs. va putea să-și dezvolte cu ușurință abilitatea de calcul și identificare a înălțimii sunetelor. De obicei, ne folosim emisfera stângă. Dar, atunci când ne gândim la ceva sau creăm ceva, pătrundem în conștientul emisferei drepte, și prin relaxare, putem să vedem imagini. Apoi, la fel ca în imagine (vizualizare), este posibil să ne îmbunătățim abilitățile noastre de a crea ceva. Și creativitatea noastră se dezvoltă. La început ar trebui să vă concentrați să faceți bine actvitățile premergătoare lecției. Aceasta presupune sentimentul de unitate, meditație, exercițiul de respirație controlată și sugestii pozitive. După toate aceste lucruri, ar trebui să faceți exercițiul de vizualizare. Apoi, să continuați cu jocurile de ESP sau de memorare. Principiul de bază în a scoate la iveală abilitățile emisferei drepte este de a vă bucura de activități. Așadar, începeți cu activități care îi plac și continuați să le faceți cu răbdare.
Fiica mea pare să aibă un prieten imaginar. Ce ar trebui să fac?
【Î】 Am o fiică de 4 ani. De la 3 ani jumătate a început să zică că se joacă cu cei 2 prieteni ai ei imaginari. Îmi spune că prietenii ei trăiesc departe și că nu ne va lăsa să ne cunoaștem. Mă pliez după ceea ce spune și îi răspund că înțeleg. Uneori o întreb despre ei. Este în regulă să o las să-și imagineze ce vrea?
【R】 Prietenii fiicei Dvs. sunt dovada că își poate scoate la iveală abilitățile emisferei drepte. Ascultați-o fără să-i negați povestea. Nu contează că are prieteni imaginari. Este binecunoscut faptul că uniile genii, atunci când erau copii, vedeau persoane invizibile. Fiica Dvs. manifestă același comportament ca cel al unor genii pe când erau copii mici.
Când copiii își pot folosi abilitățile emisferei drepte și își imaginează lucruri, puneți-i să-și folosească acele imagini în fiecare zi. De exemplu, înainte de un concurs de înot, puneți-o pe fiica Dvs. să-și imagineze că înoată înainte să exerseze concret. Spuneți-i, “Poți deveni un delfin și să înoți ușor. Poți scoate timpul tău cel mai bun.” Când nu poate completa un puzzle bine, ar trebui să o puneți să-și imagineze, spunându-i, “Este în regulă. Data viitoare vei reuși să faci puzzle-ul.” Dacă se imaginează că face ceva bine și apoi face acel lucru exact cum și-a imaginat, fetița Dvs. va putea să obțină rezultatele pe care și le imaginează. Emisfera dreaptă este numită și emisfera imaginației. Acceptați ceea ce-și imaginează și folosiți acest lucru în mod eficient. Deveniți interesată de poveștile ei și ascultați-le fără să le negați. Spuneți-i că prietenii ei imaginari o vor ajuta atunci când este bolnavă sau are probleme.
Fiica mea pare să aibă un prieten imaginar
【Î】 Fiica mea are 3 ani și 3 luni. Cu două săptămâni în urmă, și-a făcut un prieten imaginar, Eric. Uneori vorbește cu prietenul ei imaginar și nu zic nimic, pentru că mă ceartă dacă o întrerup, “Acum vorbesc cu Eric!” Este bine dacă o las să-și imagineze?
【R】 Fiica Dvs. pare să aibă o imaginație foarte dezvoltată. Ea își folosește imaginația și intră în lumea ei imaginară. Este minunat să dezvolți imaginația bogată a fiicei Dvs. și abilitatea ei de a-și imagina. Nu gândiți negativ în legătură cu acest lucru. Dacă aveți o imagine negativă despre fiica Dvs., ea va simți această imagine și va avea efecte negative asupra ei. Nu ar trebui să aveți nicio imagine negativă despre fiica Dvs, ci în schimb, ajutați-o din când în când să-și îmbogățească imaginile, intrând în jocul ei.
Cu toate acesta, rugați-o să țină o promisiune, și anume, ca numai acasă să vorbească cu prietenul ei imaginar. Pe măsură ce va trece timpul, ea va înțelege și va putea să facă distincția unde poate vorbi sau nu cu prietenul ei imaginar. Ar trebui să vă gândiți la ea în mod pozitiv, cum ar fi, “Va crește și va deveni un copil cu o imaginație bogată.”
Fiul meu trăiește doar în lumea lui imaginară și tinde să uite des de promisiunile făcute
【Î】 Fiul meu cel mare (5 ani, născut în ianuarie, penultimul an la grădiniță) iubește jocurile de imaginație. Cu toate acestea, nu de mult timp, educatoarea lui mi-a zis că, “Uneori ar trebui să se întoarcă în lumea reală.” În timpul vacanței de vară, l-am trimis într-o tabară pentru copii. Totuși mi s-a zis că întotdeauna lipsea când toți copiii trebuiau să se adune. Când l-am întrebat în legătură cu acest lucru, mi-a zis, “Am vrut să beau apă. M-am dus să văd ○○.” De asemenea, mi s-a zis că a fost văzut vorbind cu jucăria lui îaninte de ora de culcare. Deseori prietenii îl avertizează. Cu toate acestea, sunt îngrijorată în legătură cu el, deoarece peste un an va merge la școală.
【R】 Învățați-l pe copil despre importanța promisiunilor, folosindu-vă atât de imagini, cât și de cuvinte. Folosiți eficient jocurile de imaginație. De exemplu, vă prefaceți că sunteți într-o tabară și că, “Am promis să ne adunăm atunci când sună clopoțelul, dar ○○(numele lui) s-a dus să prindă fluturi. Toată lumea este îngrijorată pentru că nu ai apărut. În curând, vom pleca.” Spuneți-i clar, “Chiar dacă întârzie doar un copil, toată lumea va fi îngrijorată pentru că vor întârzia cu toții. Toată lumea se va îngrijora din cauza ta și te va căuta.”
Puneți-l să-și imagineze în mod pozitiv că toată lumea îl laudă. Ajutați-l pe fiul Dvs. să înțeleagă, folosind cuvinte și imagini, importanța păstrării promisiunilor făcute și a cooperării cu ceilalți.
Am început tehnica vizualizării cu fiica mea, dar își poate imagina doar lucruri normale
【Î】 Am început tehnica vizualizării cu fiica mea (3 ani și 10 luni), dar când o întreb, , “Ce crezi că este în cutie?”, îmi răspunde imediat, , “Nu știu.” Încerc să o ajut să-și imagineze, spunându-i, “Totul este în regulă. Haide să ne imaginăm,” dar ea îmi răspunde că nu poate. Chiar dacă își poate imagina un măr, imaginea ei este normală, de exemplu, mărul roșu este “dulce”, iar mărul verde este “acru”. Cred că ar trebui să o accept așa cum este, dar mă întreb dacă este posibil ca ea să-și imagineze ceva mai copilăresc sau uimitor. Oare pot să-i dezvolt abilitatea de a-și imagina ceva interesant?
【R】 Încercați să vă întoarceți la elementele de bază și să faceți o lecție pregătitoare cu ea. Pentru a o îndruma să poată să-și imagineze, începeți prin a-i transforma undele celebrale în unde alfa. După ce i-ați arătat că o iubiți și i-ați transmis un sentiment de unitate cu ajutorul lecției pregătitoare (meditație și respirație controlată), iar ea este suficient de relaxată, ajutați-o să se bucure de tehnica vizualizării, spunându-i o poveste. De exemplu, “Poți vedea un fluture. Fluturele dă din aripi. Fluturele zboară departe.”
De asemenea, după ce îi arătați o carte cu imagini sau o poză, atunci când o îndrumați în exercițiul de vizualizare, puteți să-i spuneți o poveste detaliată. Notați ceea ce doriți ca ea să reproducă după ce-și imaginează (vizualizează), iar în timp ce-și imaginează, spuneți-i ceea ce ați notat.
Fiul meu vorbește des cu pisica lui imaginară
【Î】 Fiul meu de 3 ani vorbește de câteva luni cu pisica lui imaginară. Totuși, pare să o vadă cu adevărat, pentru că îmi dă răspunsuri logice, de fiecare dată când îl întreb. Îmi spune că tot timpul stă cu el și îl protejează. Îmi fac griji de cum să vorbesc cu el.
【R】Copiii spun adesea astfel de lucruri atunci când se află la vârsta când își folosesc emisfera dreaptă. Lucrurile pe care copiii le văd în imaginile lor, la fel ca și pisica pe care o vede fiul Dvs., sunt “consilierii din cap.” În cadrul acestei imagini, pisica există cu adevărat. Printre copiii care au prieteni imaginari, unii zic că aceștia le spun răspunsurile la exercițiile pe care nu le știu rezolva sau le dau sfaturi. Nu trebuie să vă îngrijorați în legătură cu fiul Dvs. deoarece mintea prietenului său imaginar este pură. Contrar grijilor Dvs., pisica este dovada că fiul Dvs. își folosește în mod natural emisfera dreaptă. Aveți încredere totală în abilitățile emisferei drepte ale fiului Dvs. Puneți-l să-și folosească imaginația în diferite situații. Spuneți fiului Dvs. că dacă îi zice pisicii să-l vindece când este răcit, aceasta îl va ajuta.
Ce ar trebui să fac ca exercițiul de vizualizare să fie mai distractiv?
【Î】 Îl îndrum pe fiul meu în timpul exercițiului de vizualizare să-și imagineze că este bebeluș, că se află din nou în pântecele meu.
Însă a început să urască acest exercițiu. Oare urăște să-și imagineze doar această situație? Sau o fi alt motiv?
【R】Practic, pentru copii, memoria pântecelui mamei lor ar trebui să fie una foarte bună și confortabilă. Cu toate acestea, motivul pentru care fiul Dvs. urăște să-și imagine acest lucru ar fi că nu simte iubirea Dvs. Mai mult decât orice, ar trebui să vă prețuiți fiul și atunci când îl îmbrățișați timp de 8 secunde, să-i transmiteți imagini pozitive în subconștientul lui. Atunci când faceți cele 5 minute de sugestii, spuneți-i că el este comoara Dvs. Dacă îi arătați iubirea Dvs., iar legătura cu el devine mai puternică, fiul Dvs. va putea să se bucure atunci când își imaginează că este din nou un copil nenăscut.
Cum pot face exercițiul de vizualizare împreună cu cei doi copii în același timp?
【Î】Am o pereche de gemeni cu vârsta de 3 ani: un băiat și o fetiță. Nu am făcut cu ei în mod serios tehnica de vizualizare. Cred că este vremea să încep, dar îmi este dificil cu amândoi deodată….Nu mi-e ușor să fac cu fiecare pe rând. Ce ar trebui să fac?
【R】Nu este așa de ușor să faceți activități cu frații așa cum v-ați imagina că ar fi. Dacă nu aveți timp separat pentru fiecare copil în parte, gândiți-vă la modalități în care cei doi copii se bucură de activități împreună. Există mai multe moduri de a face tehnica vizualizării și ar trebui să începeți cu activități de care copiii dvs. se pot bucura împreună. În primul rând, începeți cu jocuri de imitație sau imaginație. Copiii iubesc jocurile în care pot decide locurile unde se întâmplă acțiunea sau ce personaje doresc să fie. Aceste jocuri sunt bune pentru formarea emisferei drepte.
De exemplu, puneți-i pe copiii Dvs. să danseze pe muzică sau îndrumați-i să imite un fluture, “Uite un fluture care zboară. Haide să-l imităm.” Copiii se vor alătura jocului. Când le arătați că sunteți mulțumită de ei, își vor dezvolta pasiunile. La început, ar trebui să vă bucurați de jocurile de imaginație. Apoi, dacă ei pot să le facă, ar trebui să continuați să vorbiți cu ei, spunându-le, “Uite! Acolo este o pajiste acoperită de flori. Florile miros foarte frumos.” Jucați-vă jocuri fără să-i puneți pe copii să gândească prea mult. În plus, în cadrul tehnicii de vizualizare, pe lângă mișcatul corpului, copiii mai pot și desena liber. De asemenea, este bine ca ei să creeze ceva ce vor, folosind obiectele din jurul lor.
Fiica mea vrea să preia inițiativa în timpul tehnicii de vizualizare
【Î】 Nu pot să spun povești fiicei mele. Nu stau bine la capitolul imaginație. Însă, ea pare să iubească foarte mult să-și imagineze lucruri. Deseori intră în lumea ei imaginară și se joacă singură. Uneori, mă alături jocurilor ei atunci când îmi zice să mă alături. În aceste situații, ea preia inițiativa. Este bine acest lucru?
【R】Este bine să continuați cu tehnica vizualizării, concentrându-vă asupra fiicei Dvs. Dacă nu vă priceți să vă imaginați lucruri, schimbați-vă tehnica, folosind cărți cu imagini și spunându-i fiicei Dvs. să vi se alăture sau folosind obiecte mărunte, punând un CD cu cântece pentru copii sau folosind parfum. Ea va putea intra în lumea imaginară mult mai ușor.
Joaca de-a imaginația seamănă cu jocul în care vă prefaceți că sunteți un anumit personaj sau lucru. Chiar dacă nu auziți sau vedeți, trebuie să vă prefaceți că auziți sau vedeți. Pentru a face acest joc mai real, adăugați mulți stimuli, cum ar fi culoare, formă sau lucruri pentru implicarea celor cinci simțuri (văzul, auzul, senzația de atingere, gustul, mirosul). Pentru ca fiica Dvs. să-și imagineze cu ușurință lucrurile, ar trebui să-i oferiți sugestii, precum „Poți vedea ○○. Poți auzi ○○. Are gust de ○○. Miroase la fel ca ○○”
Îi puteți scoate la iveală imaginația cu care s-a născut, folosindu-vă de cele cinci simțuri ale ei. Dezvoltați-i imaginația punându-i diferite întrebări: „Ce poți vedea? Apoi, ce s-a întâmplat? Unde este?” Dacă ea poate scrie sau desena, spuneți-i să deseneze o imagine despre ce a văzut sau să scrie o poveste. Se va bucura să deseneze ce și-a imaginat, iar povestea va deveni o compunere minunată pe bază de imaginație.
De asemenea, nu trebuie să o puneți să-și imagineze doar atunci când vă jucați, ci îndrumați-o să poată să folosească tehnica vizualizării și în viața de zi cu zi. Când face ceva, ar trebui să-i ziceți ca prima oară să-și imagineze că a obținut sau realizat acel lucru.
De exemplu, dacă cântă la pian, spuneți-i să-și imagineze înainte de lecția practică că ea cântă foarte bine.
Vreau să știu cum să fac tehnica vizualizării
【Î】Au trecut doar 3 luni de când am început să folosesc acasă metoda Shichida. Acum, ca și activități de rutină facem engleză, le arăt carduri cu imagini și dot card-uri, precum și puzzle-uri POP kids. Copiii mei se bucură de ele și le includ în jocurile lor zilnice. Nu fac exercitii de vizualizare cu ei, deoarece copilul cel mare are 3 ani, iar cel mic are 1 an. Vă rog să-mi spuneți cum să fac exercițiul de vizualizare cu copiii mei, care sunt de vârste diferite.
【R】Ar trebui să încercați să faceți zilnic exercițiul de vizualizare cu copiii dvs. S-ar putea să fie dificil pentru ei să-l facă împreună, deoarece unul are 3 ani, iar celălalt 1 an.
Există 3 tipuri de bază de tehnica vizualizării:
①Exerciții de vizualizare în care copiii își mișcă corpul pe muzică și își imaginează că sunt un anumit animal ②Crearea unei povești sau schimbarea personajului principal al unei povești cunoscute cu unul din copiii Dvs. și crearea unei povești fictive.
③După tehnica vizualizării se folosește, de exemplu, un card portocaliu.
Trebuie să faceți doar unul din aceste tipuri de exerciții de vizualizare. Încercați să începeți cu tipul de vizualizare pe care copiii Dvs. îl pot face, în funcție de dispoziția din ziua respectivă. Respirația controlată este secretul tehnicii de vizualizare. Copiii de 3 ani pot face exercițiul de respirație controlată. Înainte de a-l pune pe copilul cel mare să-și imagineze, puneți-l să exerseze respirația controlată (umflarea balonului), astfel încât să poată să inspire și expire pe cât de mult posibil și în mod egal. În ceea ce privește copilul cel mic, concentrați-vă pe exercițiile de imaginație.
De asemenea, în cadrul tehnicii de vizualizare (imaginație) este important sentimentul de unitate dintre părinți și copii. Înainte de a face aceste activități, comunicați cu inima cu copiii Dvs., ținându-i în brațe sau îmbrățișându-i.
Aveți ceva activități pentru tehnica de afterimage?
【Î】Fac exercițiul de vizualizare cu fiica mea mai mare, care se află în școala primară, însă nu putem ajunge cu ușurință la pasul în care putem vedea culoarea corectă de după afterimage. Se pare că nu-i place să exerseze din cauză că nu simte că progresează. Ce ar trebui să fac?
【R】Deoarece fiica Dvs. nu poate vedea cu ușurință culoarea corectă de după afterimage și repetă acest lucru, a ajuns să se plictisească. Este important să o îndrumați să poată vedea culoarea corectă de după afterimage, dar și să poată mențină imaginea pentru mai mult timp. La început, ajutați-o să mențină ce vede după afterimage. Ar fi bine să o cronometrați ca să vedeți cât de mult poate menține imaginea. Apoi, puneți-o să-și imagineze că cercul își schimbă culoarea sau forma. Este în regulă și dacă încă poate vedea afterimage-ul și într-o culoare complementară. Și în acest fel,îi puteți dezvolta imaginația. Apoi, ar trebui să creați o poveste amuzantă. Orice poveste e bună. De exemplu, dacă poate vedea un afterimage portocaliu, puteți face o poveste de genul, „Numărul de puncte portocalii crește și devin mandarine. Din ele cresc urechi, ochi, nasuri, guri, brațe și picioare. Apoi pornesc într-o călătorie în alte orașe … ” Fiica Dvs. poate să se alăture la crearea poveștii, punându-i câteva întrebări „Ce fel de loc este? Ce vezi în jurul tău”, etc. și se va bucura de activitate. În cadrul tehnicii de vizualizare, nu trebuie să folosiți tot timpul cardul portocaliu. Puteți să-l combinați și cu alte activități.
Despre output-ul tehnicii de vizualizare
【Î】 După exercițiul de vizualizare, îl întreb pe fiul meu să-mi spună ce a văzut în imaginea din mintea lui, însă nu poate să-mi explice bine.
【R】 Chiar dacă copiii își pot imagina diverse lucruri, dacă au un vocabular sărac sau nu se pot exprima bine, atunci uneori nu pot descrie cu ușurință imaginile din mintea lor. Ca urmare, părinții cred că ei pot vedea doar imagini obișnuite. Nu ar trebui să faceți cu fiul Dvs. doar tehnica vizualizării, ci și să-i citiți diverse cărți. Astfel, își va îmbogăți vocabularul și capacitatea de exprimare și va putea să descrie bine imaginile pe care le vede.
De asemenea, el poate desena o imagine a ceea ce v-ați imaginat împreună. Desenarea unei imagini face imaginile vizibile.
Astfel, puteți verifica ceea ce își imaginează.
Cum pot să fac tehnica vizualizării cu bebelușul meu?
【Î】 Am devenit de curând mamă. Am auzit că ar trebui să facem tehnica vizualizării cu copiii încă de când sunt în burtă sau au vârsta de 1 an. Cum ar trebui să fac această activitate?
【R】Prima dată luați copilul în brațe. Este necesar ca bebelușii să simtă sentimentul de unitate cu mama lor. Bebelușii pot înțelege cu ușurință emoțiile mamei lor. În timp ce țineți copilul în brațe, ar trebui să faceți o activitate premergătoare (meditație, respirație controlată, sugestii) tehncii de vizualizare. Undele Dvs. cerebrale se vor sincroniza cu cele ale bebelușului Dvs., iar abilitatea lor de a rezona se va dezvolta. Când faceți exercițiul de vizualizare, puteți transmite imaginea copilului Dvs..
Îmi fac griji pentru că fiica mea este negativistă. De exemplu, îmi spune, “Nu cred că pot face lucrul acesta.”
【Î】 De curând, chiar dacă îi spun fiicei mele de 5 ani, “Haide să ne imaginăm că te faci mică și că intri într-o carte,” ea îmi răspunde, “Acest lucru este imposibil, nu-i așa?” Este negativă în legătură cu vizualizarea. Ce ar trebui să fac?
【R】 Încercați să faceți ceea ce îi place, cum ar jocurile de ghicit sau cele de imaginație. Probabil, emisfera stângă se dezvoltă încet-încet. Schimbați subiectele exercițiului de vizualizare, în funcție de dezvoltarea fiicei Dvs. și de hobby-urile ei. Jocurile de ghicit sunt potrivite pentru copiii de cinci ani. Puneți ceva într-o cutie și puneți-o să ghicească ce este. Atunci, îndrumați-o să-și imagineze ușor, spunându-i, “Haide să ne punem ochelarii cu care putem vedea orice și să ne uităm prin pereții cutiei.” S-ar putea să-i placă să-și imagineze că devine personajul sau eroul ei preferat dintr-o poveste. În cele din urmă, se va bucura de jocurile în care vă prefaceți că sunteți la școală sau la restaurant și imaginați-vă că ea este profesoară, elevă sau bucătar chef.
Spuneți-i, “Haide să facem ritualul nostru înainte să ne imaginăm,” și faceți activitatea pregătitoare care include meditația, respirația controlată și sugestiile. În timpul activității, este important să-i spuneți că poate face orice cu ajutorul vizualizării (imaginării) și că este ușor să vizualizezi (imaginezi).
Exercițiul de vizualizare al fiului meu este jocul imaginar
【Î】Fac exercițiile de vizualizare cu fiul meu pentru că vreau să poată să-și imagineze și să-i scot la iveală capcitățile emisferei drepte. Cu toate acestea, ori de câte ori își imaginează că devine o persoană mică, aceasta se transformă în Ultra Man, un personaj pe care îl adoră. Exercițiul de vizualizare sfârșește prin a ajunge un joc imaginar cu Ultra Man. Este bine așa?
【R】Faptul că cei mici se prefac că devin cineva anume sau își imaginează ceva ce le place reprezintă cel mai natural exercițiu de vizualizare către care putem să-i îndrumăm pe copii. Folosiți ceea ce îi place fiului Dvs. și puneți-l să-și imagineze ce vrea. Ar trebui să-i dezvoltați imaginea din mintea lui cu ajutorul unor cuvinte ajutătoare. Nu-i sfârșiți jocul doar pentru că este unul imaginar, ci dezvoltați-i din plin imaginația, pentru a ajunge la capacitățile deosebite ale emisferei drepte. Spuneți-i să închidă ochii și că poate vedea orice imagine vrea. De exemplu, dacă iubește să alerge, puneți-l să-și imagineze că devine Ultra Man și că poate alerga mai repede decât oricine. Dacă iubește muzica, puneți-l să-și imagineze că Ultra Man cântă ceva și că toată lumea îl aplaudă. De fapt, trebuie să vă folosiți doar de imaginea acestui personaj preferat. De asemenea, ar fi bine să-l puneți să-și imagineze că devine un Ultra Man minuscul și intră în corpul cuiva.
Putem folosi imagini pentru orice lucru din viața noastră, cum ar fi când pictăm sau practicăm sporturi. La origine, copiii au această abilitate de a-și imagina. Dacă simt că sunt iubiți cu adevărat, pot crea o relație puternică și de încredere cu părinții lor și vor fi relaxați, astfel permițând abilității să se dezvolte.
Vă rugăm să prețuiți această relație de încredere între Dvs. și fiul Dvs. mai mult decât orice altceva și, împreună cu el, să vă bucurați de imaginile pe care și le creează prin tehnica de vizualizare.
Fiul meu nu-și poate imagina nimic
【Î】 Fiul meu va avea în curând 4 ani. Fac tehnica vizualizării cu el, dar nu pot să-l îndrum să-și imagineze bine, deoarece cred că el nu ar putea să înțeleagă ce înseamnă a-ți imagina ceva. Chiar și atunci când reacționează, ca să mă mulțumească, îmi spune cu jumătate de gură câteva cuvinte și atât. Îi plac jocurile de imaginație și să imite folosind anumite elemente, dar nu pare să înțeleagă că ar trebui să-și creeze o imagine clară în capul lui.
【R】Jocurile imaginare și cele de imitație sunt exerciții bune de vizualizare. Nu trebuie decât să-l îndrumați pe fiul Dvs. să-și imagineze cuvintele pe care i le spuneți, cum ar fi, „Eu voi fi un iepure, iar tu vei fi o veveriță. Acum, hai să mergem în pădure. Oh, a apărut un animal lângă copac. Oare ce-o fi?” În acest fel, vă sfătuim să dezvoltați povestea împreună, iar el va putea să se joace în lumea lui imaginară.
Copiilor le place în mod natural să-și imagineze. Nu vă întrebați dacă fiul Dvs. poate cu adevărat să-și imagineze, ci mai degrabă bucurați-vă când vă jucați împreună jocuri de imaginație.
Nu pot să fac bine activitatea pregătitoare
【Î】 Fiica mea este foarte activă și energică, dar și neliniștită. Nu poate medita sau face exercițiul de respirație controlată de dinainte de tehnica vizualizării. Îmi fac griji pentru că este foarte agitată și în timpul activității pregătitoare.
【R】 În primul rând, liniștiți-o ținând-o în brațe sau mângâind-o pe cap. Ar trebui să faceți activitățile după ce o liniștiți. Dacă nu vă lasă să faceți aceste lucruri, pentru că îi este rușine, nu trebuie să le faceți. Cel mai important este să o ajutați să se relaxeze. Pentru a avansa cu activitățile pentru emisfera dreaptă, cel mai bine este să creați o relație de încredere între Dvs. și fiica Dvs. și să o ajutați să se bucure de activități.
Dacă nu puteți face aceste lucruri în timpul zilei, întindeți-vă lângă ea înainte de a o adormi și citiți o carte cu imagini, când ea este relaxată. După aceea, închideți cartea și spuneți-i să-și imagineze ce se va întâmpla în continuare. Alegeți momentul când sunteți amândouă relaxate și faceți activitățile atunci.
Ce înseamnă activitate pregătitoare?
【Î】 Știu că este bine să meditezi, să practici respirația controlată și să faci sugestii înainte de activități, dar nu pot să le fac bine. De asemenea, trebuie să le fac înainte de fiecare activitate?
【R】Motivul principal pentru care se face meditație, respirație controlată și sugestii este de relaxare și de a trasnforma undele noastre cerebrale în unde alfa. Vă recomandăm să faceți activitatea pregătitoare deoarece, atunci când o persoană este relaxată, emisfera dreaptă poate fi activată și undele cerebrale trec pe unde alfa. Dacă copilul Dvs. simte această activitate pregătitoare ca pe o povară, nu o mai faceți. Dacă copilul Dvs. continuă să fie stresat, vor descrește și funcțiile emisferei sale drepte.
Chiar dacă nu faceți corect activitatea pregătitoare, în timp ce vă țineți copilul în brațe și-l mângâiați pe cap, vă rugăm să-i spuneți „Te iubesc foarte mult ○○ (numele copilului dvs.). Hai să ne jucăm și să ne distrăm.” În felul acesta, copilul Dvs. se va simți ușurat și se va relaxa. Emisfera dreaptă a copilului Dvs. va funcționa. Nu trebuie să faceți activitatea pregătitoare înainte de fiecare activitate, însă v-am recomanda să încercați să o faceți.
Mama prietenului fiului meu nu înțelege jocul lui imaginar
【Î】 Fiul meu are 3 ani. Deseori se preface că mânâncă tot felul de gustări invizibile în vizualizările lui. Îmi place să fac acest joc cu el, când conduc, dar mama prietenului meu nu pare să înțeleagă acest lucru.
【R】Este minunat că Dvs. și fiul Dvs. vă distrați atunci când faceți exercițiul de vizualizare. Toți copiii se joacă cu imaginile, atunci când sunt mici, sub formă de jocuri de imaginație sau imitative. Cu toate acestea, unii adulți nu pot înțelege puterea imaginilor. Ar trebui să-i spuneți fiului tău să-și imagineze (vizualizeze) atunci când nimeni nu este în jurul lui sau să folosească puterea imaginilor când are nevoie de ele. Dacă credeți cu tărie în capacitățile emisferei sale drepte fără să acordați atenție la ceea ce cred ceilalți părinți, capacitatea lui se va dezvolta. Vă rugăm să comunicați în mod pozitiv cu el, spunându-i „Este minunat că poți vedea imagini în mintea ta”.
În jocurile ESP, copilul meu este dezamăgit când nu poate ghici corect
【Î】Fac jocuri de telepatie cu copiii mei cu ajutorul materialelor Shichida. Copilul cel mic (de 3 ani) poate ghici aproape toate lucrurile, însă cel mare (de 5 ani) nu poate. Știu că nu este important pentru ei să ghicească corect sau nu, dar mă întreb de ce fiul cel mare nu poate ghici, chiar dacă fac același lucru cu amândoi. Fiul cel mare este dezamăgit pentru că este singurul care nu poate ghici. Ce să-i spun și cum ar trebui să procedez?
【R】Copiii mai mici pot ghici mai ușor în jocurile ESP. După vârsta de 3 ani, cu cât copilul este mai mare, cu atât mai greu îi va fi să ghicească, deoarece funcție creierului se schimbă de la emisfera dreaptă la emisfera stângă. Pentru a transfera funcția creierului de la stânga la dreapta, este necesar să faceți exercițiul de meditație, respirație controlată și vizualizare. Ar trebui să-l puneți pe copilul Dvs. mai mare, cel de 5 ani, să închidă ochii și să inspire și expire profund de 3 ori. Apoi, puneți-l să-și imagineze că se întoarce în timp, atunci când era doar un bebeluș. Exersați în imaginea lui că ghicește corect la jocurile ESP. Dacă, după aceea, fiul Dvs. se încearcă jocurile ESP, el va fi capabil să ghicească mai ușor.
După meditație și respirație controlată, puneți copilul să-și imagineze că se întoarce în timp și că este din nou bebeluș, spunându-i, „Acum, tu ești în burtica mea ○○, și încă nu te-ai născut.” Dacă faceți jocuri ESP cu fiul Dvs., după ce i-ați transmis iubirea și a avut un sentiment de unitate cu Dvs., el va fi capabil să ghicească bine. Spuneți-i: „Te iubesc foarte mult ○ (numele copilului tău). Întotdeauna vei fi în inima mea.”
Fiul meu devine ursuz când nu poate ghici în jocurile ESP
【Î】Fiul meu de 4 ani poate ghici corect în jocurile ESP, dar de curând nu mai reușește. Este frustrat din această cauză și plânge îngrozitor. De fiecare dată când are jocuri ESP în cadrul lecției, îmi spun „sper că poate ghici astăzi”. Dacă exersează, oare va putea să ghicească corect? Deși exersează acasă jocurile ESP, uneori îi spun răspunsul. Dacă nu poate ghici imediat, se supără repede.
【R】 Copiii pot ghici corect în jocurile ESP, atunci când undele lor cerebrale se sincronizează cu undele obiectului. Este important să-i arătați iubirea fiului Dvs., să-l îmbrățișați strâns și să vă sincronizați bătăile inimii. Atunci când faceți jocuri ESP, ajutați-l să se relaxeze, dându-i o îmbrățișare de 8 secunde și comunicându-i iubirea Dvs. Apoi, spuneți-i: „Poți să-l vezi pentru că ai un al treilea ochi.” Dacă vă amintiți această metodă, iar el exersează, atunci va fi capabil să ghicească perfect.
Copiii cu vârsta de până la 3 ani își folosesc emisfera dreaptă. Dar copiii nu pot ghici fără să facă nimic, deoarece, în jur de 4 ani, încep să folosească mai mult emisfera stângă. Dacă îl puneți pe fiul Dvs. să-și închidă ochii și să se liniștească, creierul lui va trece de la emisfera stângă la emisfera dreaptă. Spuneți-i: „Poți vedea răspunsul cu al treilea ochi”, iar el va fi capabil să ghicească bine. Vă rugăm să încercați acest lucru.
Când elevul meu nu poate ghici în jocurile ESP ce ar trebui să fac?
【Î】Unii elevi își pierd motivația atunci când nu pot ghici corect în jocurile ESP. Îi spun elevului că scopul nu este de a ghici corect.
Aveți și alte modalități de a-i ajuta să-și păstreze interesul?
【R】Ar trebui să le spuneți câteva cuvinte de încurajare și susținere, atunci când copiii nu pot să ghicească corect. De exemplu, dacă un copil alege un card cu triunghi când ar fi trebuit să aleagă un card cu un cerc, găsiți o modalitate de a-l încuraja în așa fel încât să nu ajungă să urască jocurile ESP. Spuneți-i, „Știu că ție îți plac tringhiurile. De aceea, ai ales cardul acesta? În continuare, hai să alegem cardul cu cercul.” De asemenea, este bine să oferiți sugestii copilului: „În continuare, vei alege cardul cu cercul.”
Vreau să îmbunătățesc procentajul răspunsurilor corecte în jocurile ESP ale copilului meu
【Î】Cunoașteți modalități eficiente de a îmbunătăți procentajul răspunsurilor corecte în jocurile ESP ale copilului meu?
【R】 Pentru a îmbunătăți procentajul răspunsurilor corecte în jocurile ESP ale copiilor, sunt importante sentimentul de unitate dintre părinte și copii, activitatea pregătitoare și tehnica vizualizării. Următoarele tehnici sunt de asemenea eficiente:
①Folosirea obiectelor și lucrurilor din viața de zi cu zi
(ex: jucării, carduri sau gustări)
②Folosirea lucrurilor preferate ale copiilor (ex:personaje cunoscute sau mașinile lor preferate)
③Ceva pe care copiii îl pot compara. Dacă în jocurile ESP cu copilul Dvs. folosiți carduri cu mâncăruri, puteți pregăti un card cu mâncarea preferată a copilului Dvs. și celelalte cu mâncăruri pe care le urăște (sau invers). Dacă pregătiți carduri, copilul Dvs. poate compara lucruri dulci sau amare, reci sau calde etc., iar procentajul răspunsurilor sale corecte va crește.
Copiii par să se plictisească de ESP
【Î】Întotdeauna folosesc carduri când fac ESP dar, copiii par să se plictisească de ele. Îmi puteți sugera câteva modalități de rezolva acest lucru?
【R】Pentru ca cei mici să nu se plictisească de jocurile ESP, puteți schimba tipul de carduri. După care, nu ar trebui să folosiți decât carduri, ci și obiecte reale (de ex. faceți o jucărie din gustarea lor preferată și puneți-o într-o cutie mică). Apoi, cereți copilului să ghicească ce fel de gustare se află în cutie.)
Vă rog să-mi spuneți cum să procedez cu activitatea cu puncte (Dots)
【Î】Îmi place să fac cu fiul meu în vârstă de 1 an și 6 luni activitatea cu dot-uri, însă uneori o tot întrerupem. De curând, când îi spun, spun „Hai să ne jucăm cu dot card-urile.”, aduce setul de dot card-uri și-mi zice, “Dot, dot.” I-am arătat cardurile cu puncte albastre, însă nu s-a uitat la ele niciodată. Apoi, am schimbat cardurile cu dot card-uri cu imagini. Când se uită la merele de pe dot card-uri, se preface că mănâncă un măr și zice „măr”. Când se uită la rațele de pe dot card-uri, spune „Mac. Mac.” Este ok să continuăm așa?
【R】Când îi arătati dot card-urile cu imagini, spuneți numele obiectului. Treceți la următorul card spunându-i: „OK. Ce urmează? Hai să ne uităm.” Chiar dacă copiii văd puncte (dots) de câteva ori, circuitele lor vor fi activate. Se crede că dacă un copil înțelege cardurile cu dot-uri de la 1 la 10, el poate înțelege numerele până la 100. Dar este foarte important pentru Dvs. și fiul Dvs. să vă bucurați de activitatea cu dot-uri. Când simțim că ceva este distractiv, emisfera noastră dreaptă începe să lucreze. Pregătiți modul în care arătați dot card-urile și continuați într-un mod distractiv, deoarece cel mai eficient mod de a i le arăta este atunci când el este dispus să se uite la ele.
Cum ar trebui să fac activitățile cu dot card-uri?
【Î】Am făcut cu fiica mea setul de dot card-uri Shichida, dot card-urile făcute de mână și filmulețele cu dots încă de la vârsta de 1 an și 2 luni. Cu toate acestea, procentajul de răspunsuri corecte din jocul „Care?” rămâne scăzut și spune că nu știe răspunsul. Vă rog să-mi dați câteva sfaturi în legătură cu tipul de activități pe care ar trebui să le fac cu ea în viitor.
【R】Continuați cu răbdare să faceți activitatea cu asocierea punctelor (dots) cu numere. Ar trebui să arătați și dot card-urile. Pe de altă parte, ar trebui să faceți tehnica vizualizării sau jocurile ESP, pentru a putea să-și imagineze culorile și formele. Dacă îi place exercițiul de vizualizare, faceți image dots cu ea. Image dots sunt pentru copii ca să calculeze punctele (dots) pe care le văd în imaginea lor, fără să foloseascpă carduri. Pentru ca fiica Dvs. să poată face acest lucru, este important să o ghidați să vadă imaginile liber. În image dots, ar trebui să transmiteți image dots de la 1 la 10, spunându-i: „Îți voi trimite o imagine cu 3 puncte. Te rog să-mi spui dacă le vezi.” Apoi, faceți cu ea probleme cu adunări sau scăderi, cu răspunsuri de până la 5. Spuneți-i: „Se adaugă un punct, după care sunt 4 puncte.” La sfârșit, puneți-o să schimbe punctele în cifre, spunându-i: „Apar opt puncte. Se strâng la un loc și se schimbă repede în cifra 8.” Folosind aceste metode, vă puteți bucura de image dots. Răspunsurile ei vor apărea dacă urmăriți acești pași: întrebare puncte (dots) cifră răspuns.
Apoi, emisfera ei dreaptă se va conecta cu emisfera stângă și continuând exersarea scrierii și a arătării de dot card-uri, ea va putea să facă calcule folosindu-se de emisfera dreaptă. De asemenea, ar trebui să o puneți să exerseze scrierea numerelor. Copiii cu vârsta de peste 3 ani își folosesc mai mult emisfera stângă și mai puțin pe cea dreaptă. Pentru ca fiica Dvs. să-și folosească emisfera dreaptă, faceți activitatea pregătitoare înainte de oricare activitate.
Când nu mai fac pentru o perioadă de timp activitatea cu dot carduri, ce ar trebui să fac?
【Î】 Am întrerupt activitatea cu dot card-uri. Ar trebui să încep de la zero cu ele?
【R】 Dacă ați întrerupt activitatea cu dot carduri timp de 2 luni, atunci puteți continua de unde ați rămas. Cu toate acestea, dacă nu ați mai făcut activitatea mai bine de 3 luni, atunci ar trebui să recapitulați rapid de la început și apoi să continuați de unde ați rămas.
Ce tipuri de activități cu dots există pentru copilul meu mai mare?
【Î】 Copilul meu va împlini în curând 6 ani. Chiar dacă încep cu el acum activitățile cu Dots, cum pot să-i dezvolt abilitatea de a lucra cu dot card-uri?
【R】După ce copiii împlinesc vârsta de peste 6 ani, prioritatea funcției creierului se schimbă treptat, de la emisfera dreaptă la cea stângă. Când copiii mai mari fac exerciții cu dots, vă rugăm să faceți înainte activitatea pregătitoare (meditație, respirație controlată, sugestii) și tehnica vizualizării (obținerea imaginilor în care pot vedea răspunsurile). Faceți activitatea după ce s-a făcut trecerea la emisfera dreaptă. Dacă fiul Dvs. face activitatea pregătitoare și tehnica vizualizării în mod constant, atunci va putea să-i ajungă din urmă pe ceilalți copii care au început de mici.
Chiar și atunci când fiica mea face o greșeală în fișele de lucru cu dot-uri, le las neterminate ...
【Î】Fac activități cu dot-uri împreună cu fiica mea. A terminat programa și acum facem fișele de lucru. Chiar și atunci când face greșeli în fișele de lucru, nu îi spun răspunsurile corecte și las fișa necorectată. Este bine așa?
【R】Învățați-o răspunsurile corecte și faceți image dots cu ea. Pentru ca activitățile cu puncte să devină o abilitate utilă, este necesar să o învățați întrebările și răspunsurile corecte. Când face greșeli, nu trebuie doar să lăsați fișa de lucru neterminată și să ascundeți răspunsurile. Dacă fiica Dvs. face greșeli, arătați-i răspunsurile corecte, spunându-i, „Acesta este răspunsul”.
Baza obținerii abilității de a lucra cu puncte (dot) este de a vedea răspunsurile sub formă de imagine. La început, puneți-o pe fiica Dvs. să închidă ochii și să-și imagineze puncte (dots). Dacă îi spuneți, „Închide ochii și vei vedea 3 puncte. Poți să vezi punctele?”, iar ea răspunde, „Da, pot.”, atunci spuneți-i „În continuare, cele 3 puncte se vor schimba în cifra 3. Poți să vezi cifra 3?” Dacă răspunde, „Da, pot.”, spuneți-i, „Au mai apărut încă 2 puncte lângă cele 3 și acum vei vedea 5 puncte.” În acest fel faceți activitatea de image dots cu ea. Includeți activitățile de image dots în programul ei, pentru a-și dezvolta abilitatea de a lucra cu dots și de a putea să se distreze atunci când rezolvă fișele de lucru.
Fiul meu urăște să greșească
【Î】Fiul meu (de 5 ani) urăște să facă greșeli. A trecut o lună de când am început să fac dot card-uri cu el, dar când facem jocul „Care?”, nu poate alege cu ușurință răspunsul corect. Îi spun „E ok și dacă greșești.” Dar când alege cardurile greșite, se enervează sau plânge. Nu vrea să oprească jocul decât atunci când a ales răspunsul corect.
Cam în aceeași perioadă am început și activitățile în limba engleză. I-am pus CD-ul și el poate recita 4 pagini (80 de cuvinte) dintr-o carte. Am rămas impresionată de acest lucru și încerc să-l laud frecvent. Vreau ca el să aibă mai multă încredere în propria persoană și chiar și atunci când face o greșeală, vreau să poată acționa așa cum speră (pentru că și atunci când face o greșeală, data viitoare va putea încerca din nou din răsputeri). Ce ar trebui să fac?
【R】 Faptul că folosiți jocul „Care?” pentru a vedea dacă fiul dvs. poate înțelege dot card-urile, se pare că acesta îl percepe ca pe un test. Vă rugăm să nu jucați încă acest joc pentru că este dificil pentru copiii care au făcut dot card-uri doar timp de o lună. El se poate bucura și își poate aminti cu ușurință limba engleză pentru că este relaxat atunci când o face. Ar trebui să faceți programul Dot de trei ori, dar dacă încă mai face des greșeli, vă rugăm să nu jucați jocul „Care?”, ci doar să continuați cu programul.
Arătați-i cărțile lui preferate sau gândiți-vă la niște recompense, cum ar fi o îmbrățișare după Dots, astfel încât să ajungă să spună:
„Îmi place să mă uit la dot card-uri”.
Este mai bine să fac dot card-uri cu fiica mea sau să ne uităm la videoclipuri?
【Î】 Este mai bine să-i arăt fiicei mele dot card-uri sau alte carduri sau să se uite la filmulețe? Când o pun să se uite la filmulețe, imediat începe să facă altceva…
【R】Filmulețele tind să repete aceleași lucruri. Vizionarea unui filmuleț poate fi o activitate simplă. Dacă părinții continuă să-i pună pe copii să se uite la aceleași lucruri, se vor plictisi imediat.
Dacă folosiți corect videoclipurile, acestea pot fi un material didactic foarte bun. Cu siguranță, le puteți folosi. Cu toate acestea, ar trebui mai întâi să-i arătați carduri și apoi să o puneți să se uite la filmulețe în cadrul activităților obișnuite cu carduri. Aranjați în așa fel activitățile, astfel încât să nu repetați aceleași lucruri. Utilizați filmulețele drept materiale didactice eficiente pentru a varia activitățile cu carduri.
Am prelungit durata actvităților cu dots
【Î】 Fiului meu îi plac activitățile cu dots și sper să poată dobândi acea abilitate de dot computer. De aceea, dedic mai mult timp activității cu dots decât altor activități pentru emisfera dreaptă. Este bine așa?
【R】 Nu trebuie să vă faceți prea multe griji, deoarece celelalte abilități ale emisferei drepte vor fi scoase la iveală, atunci când fiul Dvs/ își va dezvolta abilitatea de Dot computer.
Emisfera dreaptă are 6 abilități:
(1. ESP 2. Memorie fotografică 3. Abilitate de calculator 4. Recunoașterea înălțimii sunetelor 5. Abilitatea de învățare a limbilor străine 6. Abilitatea de vindecare)
Aceste 6 abilități nu sunt independente, ci sunt interconectate. Dacă puteți să-i scoateți la iveală una din aceste abilități și celelalte vor apărea. Este ca și cum ai apuca de mjlocul unei batiste și ai lua-o pe toată, nu doar parțial.
Cu toate acestea, pentru a scoate la suprafață abilitatea de calculator a emisferei drepte, este imporant să-i oferiți fiului Dvs. alți stimuli care țin de emisfera dreaptă. El nu poate să-și dezvolte abilitatea de calculator, făcând doar execiții cu puncte. Își va dezvolta abilitatea și prin alți stimuli. Altfel spus, pentru a reuși să obțină această abilitate, continuați și cu celelalte actvități pentru emisfera dreaptă, cum ar fi arătarea cardurilor cu imagini și exercițiul de memorare. Și celelalte actvități pentru emsifera dreaptă au efecte bune asupra abilității de calculator.
Despre modelul de dot program
【Î】 De câte ori ar trebui să repet aceast[ activitate?
【R】 Repetați-l de cel puțin 3 ori. Stabiliți modalitățile în care arătați cardurile din același ciclu. De exemplu, creșteți viteza de arătare a cardurilor sau schimbați întrebările sau secvențele. Este important să repetați programul, dar vă rugăm să încercați să găsiți diferite moduri de a arăta cardurile. Țineți minte să folosiți modalități distractive de a-i arăta carduri copilului Dvs., nu doar cele incluse în program.
【Î】 Am repetat modelul de dot program de 3 ori. Ce ar trebui să fac în viitor?
【R】Începeți prin a trece de la ceea ce asimilează copilul prin emisfera dreaptă la cea stângă, completând fișele de lucru „Care?”.
Apoi, îndrumați copilul să poată vedea răspunsurile în imaginile lui, exersând image dots. În plus, arătați-i și carduri cu calcule dificile, astfel ca fiul Dvs. să poată răspundă pe loc. Este important pentru copilul Dvs. să citească sau să scrie numere folosindu-și emisfera stângă.
Pentru a putea să-și manifeste abilitatea de calculator, copilul Dvs. ar trebui să-și folosească atât emisferea dreaptă, cât și cea stângă.
Dacă i-am arătat greșit fiicei mele dot card-urile, ce ar trebui să fac în continuare?
【Î】 Mi-am dat seama că i-am arătat greșit fiicei mele dot card-urile. I-am arătat dot card-ul făcut de mână și am spus “20”, dar de fapt erau 19. Ce ar trebui să fac în acest caz?
【R】 Arătați-i din nou cardul, dar cu răspunsul corect. Când îi arătați dot card-uri, aveți grijă ca numărul de puncte să fie același cu numărul pe care-l spuneți cu voce tare. De asemenea, chiar dacă numărul de puncte se potrivește cu numărul pe care-l spuneți, dacă acoperiți din greșeală cu mâna câteva puncte de pe card, tot înseamnă că o învățați greșit. Aveți grijă și la acest aspect. Vă recomandăm să vă pregătiți în prealabil pentru activitățile cu puncte (dot activities).
Ce ar trebui să fac dacă fiului meu nu îi plac activitățile cu puncte (dot activities)?
【Î】 Am făcut pentru o bucată de vreme activitățile cu puncte împreună cu fiul meu, deoarece arăta că îi plac. Însă, de curând pare să nu-i mai placă să le facă. Oare acest lucru s-a întâmplat din cauză că le fac în fiecare zi? Îmi puteți da câteva sugestii?
【R】 Dacă continuați să faceți doar activitățile cu puncte, fiul Dvs. se va plictisi de ele. Este în regulă dacă nu mai faceți activitatea pentru o perioadă scurtă de timp. De asemenea, există mai multe modalități de a face activitățile într-un mod mai distractiv. Puteți face un card cu personajul preferat al copilului și să fie primul în setul de carduri. Îi veți capta interesul dacă îi veți spune, “Te strigă ○○ (numele personajului preferat). El spune că vrea să facă împreună cu tine activitățile cu puncte și îți va spune totul despre ele.”
De asemenea, puteți aranja cardurile în mai multe feluri, cum ar fi să faceți carduri unice.
Ce ar trebui să fac dacă fiica mea urăște să joace jocul cu puncte “Care?”?
【Î】Am făcut cu fiica mea setul de dot card-uri Shichida, dot card-urile făcute de mână și filmulețele cu dots încă de la vârsta de 1 an și 2 luni. Cu toate acestea, procentajul de răspunsuri corecte din jocul „Care?” rămâne scăzut și spune că nu știe răspunsul. Vă rog să-mi dați câteva sfaturi în legătură cu tipul de activități pe care ar trebui să le fac cu ea în viitor.
【R】Continuați cu răbdare să faceți activitatea cu asocierea punctelor (dots) cu numere. Ar trebui să arătați și dot card-urile. Pe de altă parte, ar trebui să faceți tehnica vizualizării sau jocurile ESP, pentru a putea să-și imagineze culorile și formele. Dacă îi place exercițiul de vizualizare, faceți image dots cu ea. Image dots sunt pentru copii ca să învețe să calculeze punctele (dots) pe care le văd în imaginea lor, fără să foloseascpă carduri. Pentru ca fiica Dvs. să poată face acest lucru, este important să o ghidați să vadă imaginile liber. În image dots, ar trebui să transmiteți image dots de la 1 la 10, spunându-i: „Îți voi trimite o imagine cu 3 puncte. Te rog să-mi spui dacă le vezi.” Apoi, faceți cu ea probleme cu adunări sau scăderi, cu răspunsuri de până la 5. Spuneți-i: „Se adaugă un punct, după care sunt 4 puncte.” La sfârșit, puneți-o să schimbe punctele în cifre, spunându-i: „Apar opt puncte. Se strâng la un loc și se schimbă repede în cifra 8.” Folosind aceste metode, vă puteți bucura de image dots. Răspunsurile ei vor apărea dacă urmăriți acești pași: întrebare puncte (dots) cifră răspuns.
Apoi, emisfera ei dreaptă se va conecta cu emisfera stângă și continuând exersarea scrierii și a arătării de dot card-uri, ea va putea să facă calcule folosindu-se de emisfera dreaptă. De asemenea, ar trebui să o puneți să exerseze scrierea numerelor. Copiii cu vârsta de peste 3 ani își folosesc mai mult emisfera stângă și mai puțin pe cea dreaptă. Pentru ca fiica Dvs. să-și folosească emisfera dreaptă, faceți activitatea pregătitoare înainte de oricare activitate.
Ce ar trebui să fac cu copilul meu dacă nu manisfestă abilitatea de calculator?
【Î】 Am făcut de mai mai multe ori activități cu puncte, însă fiul meu nu-și poate forma abilitatea de calcul rapid. Cred că am făcut activitățile cu puncte conform manualului. Oare am dat greș?
【R】 Niciodată nu dăm greș cu activitățile cu puncte. Majoritatea abilităților Dot apar brusc. Aveți încredre în abilitățile fiului Dvs. și continuați activitățile. Dacă Dvs. sau educatoarea lui sunteți stresate atunci când țineți activitățile, fiul Dvs. va simți acest lucru pe calea undelor și va fi mult mai dificil să-i scoateți la iveală abilitățile. Este important să credeți în capacitățile lui.
De asemenea, majoritatea părinților cred că au eșuat la capitolul Dots deoarece, după ce își învață copiii, nu pot vedea abilitatea lor de a produce informația asimilată. Pentru a face conexiunea între asimilarea și verificarea conținutului asimilat, continuați să faceți activitățile cu puncte, punând accent pe importanța activității de image dots și a asimilării numerelor.
În legătură cu modul în care îi arăt fiului meu flascardurile
【Î】 Încerc să-i arăt fiului meu flashcardurile într-un ritm rapid, însă, el vrea să se uite la carduri încet.
Este bine dacă îi arăt cardurile într-un ritm mai lent?
【R】 Este important să-i arătați câte un card pe secundă, deoarece la această viteză emisfera dreaptă începe să funcționeze. Dacă îi vorbiți despre carduri sau i le explicați într-un ritm lent, îi va funcționa doar emisfera stângă. Dacă încă vrea să se uite la carduri încet, faceți acest lucru separat. De asemenea, dacă este posibil, ar fi mai bine să pregătiți un set separat de carduri pe care să i le arătați încet.
Ce se întâmplă dacă copilul meu repetă cardurile pe care i le arăt?
【Î】 Când îi arăt cardurile, fiica mea spune în același timp cu mine cuvintele corespondente imaginilor de pe carduri sau numerele formate din puncte (dot numbers). Se vor vedea rezultate în urma acestei metode?
【R】Dacă fiica Dvs. repetă cuvintele atunci când arătați cardurile, viteza Dvs. va deveni mai mică. Repetiția este importantă în funcție de vârsta copilului. Părinții pot arăta copiilor carduri cu imagini, în timp ce spun cuvintele sau pot pune copiii să spună cuvintele. De asemenea, îi pot pune pe copii să spună ei cuvintele. Stabiliți modalitățile de arătare a cardurilor, astfel încât fiica Dvs. să se poată concentra pe privitul cardurilor. De exemplu, faceți o promisiune împreună, înainte de a arăta cardurile, „Te rog să te uiți la carduri în liniște.” Sau includeți cardul ei preferat în setul de carduri și ziceți-i „Spune-mi când vezi cardul tău preferat.” De asemenea, pentru a evita situația în care copilul se poate plictisi de această activitate, este necesar să modificați modul în care arătați cardurile, crescând numărul de carduri noi pe care le includeți în set.
Dacă faceți activitățile pentru emisfera dreaptă când sunteți nervoasă sau stresată, nu veți obține rezultate. Încercați să faceți activitățile în așa fel încât Dvs. și fiica Dvs. să vă bucurați de ele.
În loc să le arăt cardurile, îi pun pe copiii mei să se uite la DVD-uri. Oare este bine cum procedez?
【Î】 Sunt foarte ocupată în fiecare zi să-mi cresc cei doi copii (unul are 2 ani și celălalt câteva luni). Le-am arătat cardurile de mai mult timp, însă în ultimele câteva luni, m-am oprit și am început să le pun DVD-uri. Oare este mai bine să citesc cardurile și să audă vocea mea? De asemenea, ar trebui să le arăt aceleași carduri în fiecare zi? Sau ar trebui să le arăt diferite tipuri de carduri?
【R】Când sunteți ocupată, utilizați DVD-urile și citiți o carte copiilor. Nu este bine să depindeți complet de DVD-uri, ci să le folosiți ocazional. Dacă nu vă puteți face timp să arătați cardurile, deoarece sunteți ocupată, ar trebui să folosiți ca material principal DVD-urile și să citiți una sau două cărți cu imagini. Când aveți timp, de exemplu, într-o sâmbătă sau duminică, ar trebui să le arătați cardurile.
Faceți activități folosindu-vă vocea Dvs. pe cât de mult posibil.
Nu ar trebui să creșteți numărul de carduri noi, ci în schimb ar trebui să le arătați copiilor aceleași carduri în aceeași ordine până când se fixează în memoria lor. De exemplu, dacă le arătați 100 de carduri în aceeași ordine o dată sau de două ori pe săptămână, veți dezvolta abilitățile copiilor de a memora ce card va urma. În plus, dacă atribuiți un număr pentru fiecare card, veți dezvolta abilitatea minunată a copiilor Dvs. de a „memora cardurile făcând o legătură între imagini și numere”.
Până la ce vârstă pot să arăt carduri?
【Î】 I-am arătat carduri fiului meu de când avea 1 an, iar acum are 5. Cred că la această vârstă, începe să-și folosească mai mult emisfera stângă. Oare voi obține ceva rezultate dacă îi arăt cardurile în continuare?
【R】Din punct de vedere al activării emisferei drepte sau dezvoltării memoriei fotografice, flashcardurile sunt eficiente pentru toată lumea. Dacă îi arătați multe carduri repede, indiferent de vârsta pe care o sau chiar dacă ar fi fost vorba de un adult, tot i-ați stimula emisfera dreaptă. Se crede că dacă sunt arătate deodată 1 000 de carduri, funcția creierului se va schimba. Dacă fiul Dvs. este dispus să se uite la carduri, continuați în mod constant cu ele fără să vă gândiți la vârsta lui. Este important să continuați activitatea chiar și pentru puțin timp.
Dacă fiului Dvs. îi place activitatea cu carduri și îi asigurați un stimul emisferei sale drepte, munca pe care ați făcut-o până în momentul de față nu va dispărea și în viitor va duce la rezultate.
Pe de altă parte, asimilarea de cuvinte este un alt scop al flashcardurilor. Ar trebui să nu-i mai arătați cardurile pe care deja și le amintește. În schimb, înlocuiți-le cu altele noi, astfel încât să îi îmbogățiți vocabularul sau cunoștințele. În funcție de interesele copilului Dvs., adăugați carduri speciale și continuați să i le arătați într-un mod distractiv cu scopul de a le asimila.
Am achiziționat majoritatea pachetelor de flashcarduri, însă fiul meu aruncă cu ele și acest lucru mă irită
【Î】Fiul meu are 1 an. Anul trecut am cumpărat marea parte a pachetelor de flashcarduri. S-a uitat la carduri până când a început să meargă în patru labe. Acum nu i le mai pot arăta, ceea ce mă face să mă gândesc să renunț la metoda Shichida. La un moment dat m-am bucurat că am început așa devreme, însă acum sunt gata să renunț.
【R】Poate fiul Dvs. vrea să vă imite. Faceți câteva carduri și lăsați-l să le atingă cum vrea el. Dacă le poate atinge și înțelege ce sunt, va fi mulțumit.
Când îi arătați cardurile, faceți în așa fel încât să nu ajungă la ele, de exemplu, arătați-le stând de partea cealaltă a mesei sau de pe o poziție mai înaltă, cum ar fi de pe un scaun. Dacă continuați să-i arătați carduri în fiecare zi, îi veți forma obiceiul de a se uita la carduri. Este eficient să arătați cardurile imediat după ce fiul Dvs. se trezește sau înainte să se ducă la culcare, deoarece acestea sunt momentele când funcția emisferei drepte este redusă. Dacă pregătiți cardurile în avans, i le puteți arăta repede. După ce se uită la carduri, lăudați-l și îmbrățișați-l spunându-i „Îți mulțumesc că te-ai uitat la carduri”. El va iubi cardurile, pentru că este fericit să fie lăudat.
Vă rog să-mi spuneți cum să arăt cardurile cu imagini
【Î】 I-am arătat fiicei mele de 7 luni 1600 de carduri cu imagini. Cum ar trebui să i le arăt a doua oară? Îi arăt 10 carduri pe categorie timp de 5 zile, după care schimb 2 carduri în a șasea zi.
【R】Arătarea cardurilor cu imagini activează emisfera dreaptă. Acestea reprezintă un exericțiu de bază pentru ca emisfera dreaptă să creeze circuite, astfel încât copiii să poată vedea imediat. În același timp, este și un mod eficient în care copiii pot conecta cuvintele cu imaginile, să-și îmbogățească vocabularul și să activeze funcția emisferei stângi.
Factorii importanți în arătarea cardurilor sunt “viteza rapidă” cu care este arătat un card, și anume mai mică de o secundă, oprirea în momentul în care copilul vrea să se uite la mai multe carduri și „volumul mare” de carduri. Dacă fiica Dvs. se uită la carduri, creșteți numărul de carduri pe care i le arătați, de la 100 la 200. Totuși, dacă îi arătați aceleași carduri în fiecare zi, ea se poate plictisi și nu se mai uită la ele. Schimbați 10% din carduri. Aceasta se numește metoda slide.
Zece la sută este doar un exemplu. Dacă fiica Dvs. se plictisește repede, creșteți numărul de carduri pe care i le arătați. Două sau trei săptămâni mai târziu, folosiți din nou cardurile pe care le-ați scos din set. Copiii își pot aminti rapid lucrurile, dar tot la fel de rapid le pot uita. După puțin timp, reciclați cardurile pe care deja și le-a fixat în memorie. În plus, este bine să includeți și carduri cu un conținut care prezintă interes pentru ea.
Ce ar trebui să fac când fiul meu își pierde puterea de concentrare?
【Î】 Când îi arăt carduri, fiul meu își pierde puterea de concentrare. Îmi puteți oferi câteva sugestii de cum să-l ajut să-și păstreze puterea de concentrare?
【R】 Prima dată, ar trebui să-l puneți să promită că se va concentra atunci când se va uita la carduri, deoarece este important să-i arătați cât mai multe carduri într-un ritm rapid.
Apoi, dați-i sugestii, “Te poți concentra foarte bine atunci când te uiți la carduri.”
Mai există o metodă de a-i pune câte o întrebare copilului despre carduri o dată la 10 carduri, de exemplu, “Ce este acesta?”
Puteți schimba starea fiului Dvs., să-i păstrați puterea de concentrare și să verificați cât înțelege, punându-l să zică cardurile pe care i le arătați. Totuți, dacă îl puneți prea des să spună cuvintele, nu va putea să asimileze rapid prea multă informație. Vă rugăm să fiți atentă la acest aspect.
Fiul meu pare să se plictisească atunci când îi arăt flashcardurile
【Î】 I-am arătat flashcarduri fiului meu de când avea 4 luni, însă în ultima vreme este atent la alte lucruri și nu se mai uită deloc la ele. Am crezut la un moment dat că ar trebui să facem o pauză și nu i-am mai arătat carduri timp de o lună și jumătate. Dar, deși am început din nou, tot la fel face. Ce ar trebui să fac?
【R】 Poate, fiul Dvs. s-a plictisit de flashcarduri sau poate este prea dificil pentru el să se concentreze asupra unui lucru la vârsta de un an, când i se dezvoltă curiozitatea.
Când folosiți flashcardurile, este important să țineți cont de ordinea lor și de ritm. Când îi arătați cardurile, aranjați-le în așa fel încât fiul Dvs. să se poată concentra asupra lor și să se gândească, “Acest lucru este neobișnuit.” Gândiți-vă la moduri diferite în care să-i arătați cardurile, cum ar fi să introduceți în set o poză cu Dvs., tatăl lui sau cu el, sau carduri cu personaje. Sau puteți imita sunetele scoase de animale, atunci când îi arătați carduri cu animale. Dacă faceți curat în cameră înainte de a-i arăta flashcardurile, veți crea un mediu în care fiul Dvs. se poate concentra. Sau pentru a face activitatea mai vie, schimbați tonul vocii, atunci când spuneți “Haide să facem activitatea cu flashcarduri,” sau “Gata. Am terminat.”.
Dacă îi arătați iubirea Dvs., îmbrățișându-l înainte de fiecare activitate, el se va relaxa și se va uita la carduri. Când nu-i place activitatea, vă rugăm să nu-l fortați să o facă în fiecare zi. Continuați să faceți din când în când pauze.
Ce execiții de memorie pot face în viața de zi cu zi?
【Î】 Sunt prea ocupată să fac activități mnemonice. Îmi puteți oferi câteva sugestii?
【R】 În viața de zi cu zi puteți exersa:
・Memorarea numerelor de telefon
・Memorarea numelor de stații de tramvai sau metrou
・Memorarea numelor oamenilor
・Să se uite la plăcuța de înregistrare a mașinii și să schimbe numerele conform celor 100 de cuvinte peg. În plus față de ce am menționat mai sus, puteți veni cu alte idei similare. Sfatul nostru este să continuați să faceți activitățile de memorare într-un mod cât mai divers.
Fiica mea schimbă cuvintele Peg
【Î】 Cu cea de-a doua fiică folosesc fișe de lucru pentru cele 100 de cuvinte peg, care se adresează copiiilor din clasele primare. Cu toate acestea, nu avansează repede, deoarece le face foarte încet. Prima mea fiică îi spune, „Ei, bine! O să creez o poveste” și schimbă câteva din cuvintele peg. A început să-i spună surorii propriile ei povești originale, iar cea mică să zică că sunt mai ușor de ținut minte și să le prefere pe acestea. Oare este bine așa?
【R】În cadrul memorării peg-urilor, copiii ar trebui să înceapă cu memorarea cuvintelor peg. După care, ei memorează diverse lucruri, cum ar fi numerele odată cu cuvintele. În acest fel, își vor dezvolta capacitatea emisferei drepte, cu care pot ține minte ce au văzut prin imagini. De asemenea, repetând activitatea, ele vor putea ține minte multe lucruri cu ajutorul imaginilor. Este în regulă să schimbe cuvintele cheie peg în altele mai ușor de ținut minte.
Repetând această activitate, de fiecare dată când vor dori să-și aducă aminte ceva, o vor putea face ușor. Ei își vor aminti ce au memorat prin intermediul imaginilor din emisfera dreaptă. Folosiți povești distractive pentru a ține mine ordinea cuvintelor peg.
Ce ar trebui să fac când fiul meu nu-și aduce aminte ușor?
【Î】 Fac activități pentru metoda peg și pentru link method cu ajutorul cardurilor, dar nu pot să cresc cu ușurință numărul de carduri pe care fiul meu le ține minte. Mai mult, deseori se plictisește de metodele de memorare sau își pierde puterea de concentrare. Îmi puteți sugera câteva metode eficiente?
【R】 Dacă îl forțați pe fiul Dvs. să memoreze sau să înțeleagă activitățile pentru emisfera dreaptă, el se va simți stresat și va fi dificil să obțineți rezultate. Continuați să faceți activitățile într-un mod plăcut. În plus, faceți în așa fel încât conținutul cardurilor pe care trebuie să le memoreze să fie mai interesant. De fiecare dată când folosiți link method sau metoda peg, cu cât ceva este mai impresionant sau distractiv de memorat, cu atât mai mult ni-l putem aminti. Mai jos sunt câteva metode specifice:
1.Metoda substituției (Înlocuiți elementul cu ceva mai ușor de memorat)
Este mai ușor de memorat anumite lucruri, dacă sunt personificate și lasă impresii puternice.
ex. Cactusul merge.
2.Metoda disproporției (Eliminarea simțului mărimii)
Neținând cont de mărimea reală a obiectului, îl puteți face mult mai impresionant decât ar putea fi în realitate.
ex. O picătură de ploaie de dimensiunea unui elefant; O furnică gigantică.
3.Hiperbolizarea (Exagerarea numerelor)
ex. O sută de portocale în gura mea
4.Tehnica stării dinamice (Folosirea mișcării în poveste)
Când sunt incluse și verbe de acțiune, imaginile pot deveni comice.
ex. Un pește a ieșit din nara lui. Folosind astfel de detalii ușor exagerate, veți putea scoate la iveală interesul fiului Dvs. și să-l ajutați să memoreze mai ușor. De asemenea, memorarea imaginilor interesante ajută ca activitatea să nu fie plictisitoare pentru copil.
Ce ar trebui să fac când fiica mea nu-și aduce aminte cu ajutorul emisferei drepte?
【Î】 Fiica mea nu poate să-și aducă aminte ușor cu ajutorul memoriei emisferei drepte și să recreeze ceva ce a văzut doar o dată. Ce ar trebui să fac?
【R】 Începeți cu metoda peg și cu linking method, amândouă fiind ușor de făcut. Folosind oricare dintre aceste metode, ea își va îmbunătăți calitatea memoriei și prin repetiție, veți scoate la suprafață memoria emisferei drepte. În plus, vă rugăm să-i oferiți sugestii înainte de folosirea metodei, “În capul tău se află o cameră foto și, de aceea, poți ține minte lucrurile de parcă ai fi făcut o poză.”
Când ar trebui să exersăm metoda citirii rapide?
【Î】 Când ar trebui să începem să exersăm metoda citirii rapide?
【R】 Copiii ar trebui să înceapă exersarea citirii rapide odată ce pot citi ușor o carte. După care, puteți face exerciții, arătându-le rapid carduri cu diferite cuvinte.
Despre activitățile de citire rapidă
【Î】 Vreau ca fiul meu să facă exercițiile de citire rapidă. Cu ce ar trebui să încep. Există vreo metodă pentru copii mai mici?
【R】 La început, ar trebui să faceți activitatea pregătitoare (meditație, respirație controlată, sugestii) pentru a-i activa emisfera dreaptă.
După aceea, faceți tehnica vizualizării înainte de exercițiul de citire rapidă. Ar trebui să-l puneți să-și imagineze că poate citi o carte ușor, că înțelege tot conținutul și că îi face plăcere.
În plus, vă rugăm să faceți exercițiul de antrenare a mușchilor oculari. Lipiți personajul preferat pe un băț și spuneți-i, “Te rog să urmărești bățul.” Deoarece este dificil pentru copiii mai mici să-și miște doar ochii, duceți bățul în sus și jos, stânga și dreapta și mișcați-l circular.
Am o întrebare în legătură cu citirea rapidă
【Î】 Cred că citirea rapidă activează emisfera dreaptă, dar nu pot înțelege acest lucru, deoarece simt că atunci când fac exercițiul de citire rapidă, copiii mei nu apreciază cărțile. Nu credeți că, dacă ar citi cartea cu atenție, vor fi influențați la nivel emoțional mai mult? Pe de altă parte, cred că pentru a le fi mai ușor în clasele primare, este bine pentru copii să poată citi repede….
【R】 Prin folosirea metodei Shichida de citire rapidă, copiii nu obțin informații din citirea cuvintelor, ci din schimbarea informației din carte în lumină și imagini și recepționarea lor prin intermediul emisferei drepte. Ei se pot bucura de citit prin imaginile emisferei drepte mult mai mult decât prin cititul atent și cu grijă, deoarece imaginile sunt atât de vii și sunt însoțite de formă, sunet și simțuri. Copiii vor simți de parcă se află într-o carte.
De asemenea, copiii își vor îmbunătăți memoria emisferei drepte prin activarea emisferei lor drepte. Vor putea memora pe loc pagini și să și le aducă aminte oricând vor dori ei. Desigur, pot înțelege și se pot bucura de conținuturile cărților mai mult decât dacă le-ar citi în mod normal, deoarece pot înțelege și își pot aminti ceea ce au citit rapid.
Copiii nu vor citi cărți într-un ritm lent, atunci când le pot citi rapid. Dacă vor să citească normal, o pot face. Dacă vor să citească rapid sau ar trebui să citească rapid, de asemenea o pot face. În altă ordine de idei, copii își pot ajusta viteza de citire. Exersând cititul rapid, vor putea să se controleze în funcție de timp sau situație. Este important să realizați că cititul rapid este foarte diferit de cel normal și să folosiți ambele tehnici în mod corespunzător.
Capitolul III
Activități pentru emisfera stângă
Fiica mea poate face doar desene de copii mici. Ce activități ar trebui să fac cu ea?
【Î】 Fiica mea de 4 ani adoră să deseneze. Se poate exprima doar desenând cercuri. De exemplu, când desenează fața cuiva, prima dată face un cerc mare, apoi, desenează două cercuri mai mici (pentru a face ochii). La sfârșit, trage o linie orizontală (cred că este gura). De multe ori îmi cere să-i desenez fețele prietenilor sau membrilor familiei sau a personajelor cunoscute.
Vă rog să-mi spuneți cum ar trebui să o ajut.
【R】 Copiii nu pot dobândi abilități pe care nu le-au învățat niciodată. Arătați-i câteva exemple. Dacă îi arătați un exemplu de cum să deseneze, ea va înțelege și va putea să deseneze bine. Deoarece copiii iubesc în mod natural să deseneze, ea își va dezvolta propriul stil și va învăța să și-l exprime în diverse moduri. Dacă nu vă pricepeți să desenați, ar trebui să folosiți drept model o carte de desenat, atunci când faceți împreună activitatea.
Dacă copiii nu învață niciodată să facă ceva, ei nu vor putea dobândi acea abilitate. Începeți prin a-i da exemple și a o lăuda pentru lucrurile mici pe care le poate desena.
Despre activitățile de desen.
【Î】 Când copilul meu desenează, ar trebui să stabilesc un subiect?
【R】De fapt, atunci când copilul Dvs. desenează, lăsați-l să deseneze ce vrea. Dacă vă hotărâți ca fiul sau fiica Dvs. să deseneze ceva și îl sau o forțați să facă acest lucru, treptat își va pierde interesul pentru desen. Atunci când copilul Dvs. nu se poate hotărâ ce să deseneze, vorbiți cu el și încercați să găsiți un subiect sau un titlu.
Fiul meu nu face altceva decât să deseneze.
【Î】 Fiul meu îl interesează doar să deseneze. Nu face alte activități pentru emisfera dreaptă.
【R】Este important să stabiliți o limită între desenat și a face activități, de exemplu, „Când termini de desenat, hai să ne uităm la carduri”. Dar fiul Dvs. poate face activități pentru exersa folosirea emisferei drepte și desenând. În primul rând, ar trebui să pregătiți o poză sau o imagine și să i-o arătați timp de 5-10 secunde. În plus, dați-i câteva sugestii precum, „Poți ține minte această fotografie de parcă ai fi făcut o poză cu un aparat foto din capul tău.” După care, puneți-l să închidă ochii și spuneți-i, „Chiar și atunci când închizi ochii, o să poți vedea ceea ce ai văzut cu ochii deschiși.” După ce își deschide ochii, puneți-l să deseneze ce-și aduce aminte. Folosind această metodă, el poate exersa memoria fotografică (memoria emisferei drepte).
Fiica mea urăște să deseneze.
【Î】 Fiica mea poate desena ceva potrivit vârstei ei, dar urăște să deseneze. Îmi puteți oferi câteva sugestii bune?
【R】 Desenatul asigură stimuli buni atât pentru emisfera dreaptă, cât și pentru emisfera stângă. Bineînțeles, că ar trebui să o ajutați să învețe să-i placă desenul. Pentru a face acest lucru, începeți prin a-i dezvolta interesul ei pentru desene/ picturi. Îndrumați-o să devină interesată de un anumit desen sau o anumită pictură, arătându-i o carte sau carduri cu picturi renumite lipite pe ele. Dacă îi arătați diferite picturi, ea va deveni interesată de ele și își va dezvolta o sensibilitate bogată.
Apoi, după ce desenează, ar trebui să-i dați un titlu și să-l puneți într-un dosar. În acest mod, o veți observa cum își dobândește în mod gradat abilitatea de a desena și veți avea și o dovadă concretă. Folosind aceste sugestii, îi puteți dezvolta interesul și motivația, agățându-i picturile în casă și lăudând-o.
Fiul meu nu desenează.
【Î】 Fiul meu are 3 ani și 9 luni. Nu desenează. Când îi spun, ”Te rog să-mi desenezi portretul”, el nu vrea să-mi deseneze ochii sau gura. Cum pot să-l ajut să deseneze? Menționez că folosește diferite culori și desenează multe cercuri.
【R】 Din moment ce fiul Dvs. poate desena cel puțin ceva, nu trebuie să vă faceți griji. Încercați diferite modalități de a-l încuraja să deseneze, cum ar fi să-i dați să completeze labirinturi sau să coloreze personajul lui preferat.
Pe de altă parte, dacă nu știe să deseneze o imagine, el nu o va putea face niciodată. Este necesar să-l învățați diferite modalități de a desena. Arătați-i cât de distractiv este să deseneze, pregătindu-i un model și punându-l să-l imite sau să coloreze ceva. Chiar dacă nu poate să deseneze ceva, ar trebui să-l lăudați sincer, pentru că în acest fel va fi motivat. De asemenea, este important să-l duceți la un muzeu de artă și să-i arătați picturi renumite..
Fiica mea crede că nu poate scrie bine în jurnalul ei și pare să fie îngrijorată de acest lucru.
【Î】Din momentul în care fiica mea a făcut baie și se culcă, ca parte a rutinei ei zilnice, citește cărți ilustrate și scrie în jurnalul ei. Cu toate avestea, ea crede că nu poate scrie bine și se simte dezamăgită de ea. Nu i-am spus niciodată, „Trebuie să scrii bine în jurnalul tău” sau să o forțez să scrie. Se pare că ea vrea să scrie în el. Oare ar trebui să continue să o facă?
【R】Ar trebui să continue să scrie în viitor, deoarece a ține un jurnal este un obicei foarte bun. Ar trebui să o lăudați pentru că scrie în el din proprie inițiativă, spunându-i ” Tu poți scrie bine. ” Apoi, dacă ea face acest exercițiu, își va aminti cum să scrie și va putea să scrie cu ușurință și extraordinar de bine propoziții. La început, ea ar trebui să decidă asupra unei teme și să se gândească la 7 până la 10 cuvinte legate de temă. Apoi, timp de câteva minute ar trebui să exerseze scrierea propozițiilor folosind acele cuvinte. Alege tema.
→ Gândește-te la cuvinte care au legătură cu tema. → Compune propoziții. Dacă va repeta această tip de exercițiu, va putea să scrie ceea ce vrea și să se bucure de scris. În plus, ar trebui să o ajutați să scrie propoziții, punându-i întrebări despre tema stabilită, cum ar fi culoarea, sunetul, forma, impresia sau sentimentul, numărul, cantitatea sau ce și-a imaginat.
Fiul meu nu se pricepe să scrie compuneri.
【Î】 Fiul meu nu se pricepe să scrie compuneri. Este un copil vorbăreț, însă când încearcă să compună propoziții și să le scrie pe hârtie, se blochează.
【R】 O modalitate de a-i ajuta pe copiii care nu se pricep la scris este să le puneți întrebări după metoda 5W1H [Who (cine), What, (ce) Where (unde), When (când), Why (de ce?), How (cum)] pentru a-i ajută să compună propoziții. Ar trebui să-l întrebați, ”Când? Cu cine? Unde? Ce a făcut? Ce s-a întâmplat? Cum te-ai simțit? ” și să-l puneți să scrie răspunsurile pe rând. Acest exercițiu de scris compuneri este foarte ușor de făcut de către copii.
Puneți-l treptat să formuleze răspunsuri mai elaborate și să le scrie sub formă de propoziții.
Îmi doresc ca fiul meu să scrie propoziții bune.
【Î】 Fiul meu scrie doar propoziții foarte simple și obișnuite. Propozițiile lui doar descriu ce a făcut. (ex. Azi m-am jucat cu prietenii. A fost distractiv.). Ce ar trebui să fac pentru a-l ajuta să scrie propoziții bune?
【R】 Pentru a scrie propoziții bune, copiii ar trebui să încerce să includă următoarele lucruri:
1 Culoare
2 Sunet
3 Formă
4 Impresie sau emoție
5 Număr sau cantitate
6 Ce și-a imaginat sau la ce s-a gândit
Există și întrebări care scot la iveală abilitățile copiilor de a scrie propoziții.
Întrebări despre “cea/cel mai tare”
・Când te-ai distrat cel mai tare? ・Ce te-a impresionat cel mai mult? ・Când a fost cel mai greu?
・Când a fost cel mai rău? ・Când ai fost cel mai bucuros? ・Care a fost cea mai comică întâmplare?
・Ce te-a întristat cel mai tare? ・Când te-ai supărat cel mai tare? ・Ce te-a impresionat cel mai mult?
Întrebări despre simțuri
・ Diferite simțuri (ex. miros, gust, emoție, căldură, frig, greutate, senzații corporale…)
Întrebări despre timp
(secunde, minute, oră, zi, lună, an și istorie)
・Viitor(dorințe, vise, obiective, planuri și speranțe)
・Trecut(amintiri, comparații între trecut și prezent și istorie.)
De asemenea, punându-l pe fiul Dvs. să copieze fragmente renumite este un exercițiu minunat de compunere. Dacă există un eseu renumit sau o nuvelă care are un conținut suficient de simplu pentru el ca să-l înșeleagă, ar trebui să i-l dați să-l copieze.
Fiica mea este foarte absorbită de cărți pentru a respecta ritmurile din viața de zi cu zi.
【Î】 Fiica mea urmează cursurile Shichida de 3 ani. A învățat să citească literele de la vârsta de 3 ani jumătate. Citește multe cărți.
Începe să citească imediat după ce se trezește și înainte să adoarmă. Mai am puțin și cred că ea este dependentă de cuvinte. Din cauza acestui lucru, timpul pe care îl petrec să-i citesc descrește, însă nu cred că este bine….De asemenea, nu poate adormi ușor din cauză că citește cărți înainte de culcare. A intrat într-o rutină nu prea bună: se culcă tâziu → se trezește devreme → doarme după-amiaza → se culcă târziu.
【R】Ajutați-o să adoarmă noaptea citindu-i cu voce blândă. Este minunat ca un copil de 4 ani să se poată concentra pe citit, așa cum spuneți Dvs. Desigur, cititul îi îmbogățește înțelegerea și sensibilitatea.
Pe de altă parte, este necesar să-i schimbați obiceiurile nesănătoase cu obiceiuri sănătoase de viață. Citiți-i Dvs. înainte de a merge la culcare, astfel ca ea să adoarmă mai ușor. În acest moment, înainte de a-i citi de noapte bună, puneți-o să închidă ochii și să adoarmă, spunându-i „Ascultă povestea cu ochii închiși și imaginează-ți conținutul.” Continuați să-i citiți și după ce a adormit. Chiar și în timp ce doarme își poate imagina. Ea va intra în lumea viselor mai ușor.
Fiului meu se pare că nu-i plac cărțile ilustrate. Cum ar trebui să-l ajut să-i placă cărțile?
【Î】 Acum, fiul meu are 1 an și 9 luni. I-am citit povești ilustrate de cât era micuț, deoarece mi-am dorit să-i placă cărțile. Însă, nu de mult timp, nu mai este interesat de ele. În schimb se joacă alte jocuri sau mă oprește din citit. Pare să nu-i placă cărțile. Oare ar trebui să continuu să-i citesc din cărțile ilustrate în ciuda comportamentului său? Bunica lui îmi spune, „Nu are rost să-i citești deoarece nu-i place.” Vreau să știu cum pot să-l ajut să-i placă cărțile.
【R】Începeți prin a alege o carte care îi place și spuneți-i povestea în timp ce îi arătați imaginile. Alegeți o carte de care s-ar putea să fie interesat, cum ar fi o carte în care sunt prezentate jucăriile lui preferate, cu un conținut familiar lui sau despre viața de zi cu zi. În plus, atunci când citiți povestea, în cazul în care sunt cuvinte sau expresii grele pentru vârsta lui, folosiți cuvintele voastre, pentru a fi mai ușor de înțeles. De exemplu, nu ar trebui să-i citiți pur și simplu cartea, ci să adăugați informații noi în timp ce arătați imaginile, „Este o pisică drăguță. Nu-i așa? Arată ca un copil. „
De asemenea, este bine să schimbați numele personajului principal din cartea ilustrată în numele copilului Dvs. sau să vorbiți cu el despre povestea pe care i-o citiți. Puneți-i câteva întrebări, cum ar fi: „Care măr îți place?” Sau „Unde este vrabia?”
Pe măsură ce ajutați să experimenteze cititul cărților, puteți verifica dacă înțelege cuvintele. Dacă înțelege mai multe cuvinte, îi puteți citi o carte mai dificilă. Încercați să începeți alegându-i o carte potrivită pentru vârsta lui. Continuați să-i citiți cu răbdare.
Fiica mea urăște să-i citesc cărți.
【Î】Deodată, la vârsta de 2 ani și 4 luni, fiica mea a început să dorească să citească singură cărți. Este bine ca ea să citească cărți pe care le-a memorat, dar vrea să citească cărți pe care nu și le amintește încă. Când îi verific expresiile faciale, mă întreb dacă poate înțelege ceva din ceea ce citește. Când încerc să o ajut, îmu spune, „Eu o citesc!” Sunt îngrijorată pentru că nu mă lasă să-i citesc cărți, chiar dacă vreau să fac acest lucru. Ce ar trebui să fac?
【R】Lăsați-i pe fiica Dvs. să citească ea și în momentul potrivit, încercați și să-i citiți Dvs. Îi place să citească cărți, probabil datorită faptului că Dvs. iubiți cărțile și ați prețuit momentele când i-ați citit. Citindu-i cărți, îi puteți îmbogăți calitatea vocabularului și dezvolta abilitățile de ascultare și concentrare. Acum, ea nu citește cuvintele din carte, ci își aduce aminte conținutul pe care i l-ați citit cândva.
Când vrea să citească o carte ilustrată de una singură, ar trebui să o lăsați. Dacă ea este mulțumită, va fi motivată să învețe data viitoare. Când este interesată să-i citiți, dezvoltați-i această dorință, citindu-i povestea cu voce tare. Vârsta de doi ani este vârsta independenței. Copiii au o dorință puternică de a se separa de părinți și de a face multe lucruri de unii singuri. Este important să-i dezvoltați această dorință în mod corect.
※ Un sfat · · Lumea imaginilor va deveni reală. Vă rugăm să faceți meditație, respirație controlată și tehnica vizualizării. Imaginați-vă că fiica voastră vă cere să-i citiți o carte ilustrată.
Fiica mea urăște să citească singură cărți.
【Î】Fiica mea are 6 ani. Îi place să-i citească cineva cărți. De când s-a născut, îi citesc cărți zilnic. Cu toate acestea, nu-i place să citească singură cărți. Chiar dacă i-am citit cartea și îi zic ei să citească, nu o poate face ușor. Cititul independent este singura modalitate de a-i dezvolta abilitatea fiicei mele de a citi cursiv și fără probleme?
【R】 Continuați să-i citiți cărți ilustrate pentru a o îndruma să poată citi. Dacă urăște să citească cărți, nu trebuie să o forțați. Continuați să-i citiți. Este mai bine să-i dezvoltați memoria auditivă, punând-o să asculte cum îi citiți aceeași carte de mai multe ori. Dacă își aduce amintea conținutul cărții ilustrate, vă rugăm să o puneți să recite.
Dacă copiii citesc cărțile ilustrate în detaliu, nu pot dobândi abilitatea de a obține informația prin citit. Ei nu pot citi cursiv din cauză că încep să-și dezvolte emisfera stângă și se concentrează pe detalii. De aceea, ei nu pot înțelege tot conținutul. Pe cât posibil, creșteți numărul cărților pe care le poate recita. Vă recomandăm să folosiți cărți ușoare, care conțin multe propoziții care se repetă. Dacă îi citiți o carte de mai multe ori, ea va putea să o memoreze toată și să o recite. Dacă învață să citească, atunci puteți să o puneți să o citească cu voce tare. În acest moment, veți încheia etapa de a-i dezvolta abilitatea de a citi o carte dintr-o privire. Îi puteți dezvolta abilitatea de a citi cursiv, punând-o să recite cărțile.
Fiul meu citește doar aceeași carte.
【Î】Fiul meu are 4 ani 10 luni. Iubește să citească cărți și îi ascultă pe ații când citesc. Odată ce descoperă că-i place o carte, îmi cere să i-o citesc doar pe aceea. Vreau să-i citesc diferite cărți.
【R】Copiii pot învăța multe cuvinte, moduri de exprimare și să obțină informații citindu-le cărți. Există două tipuri de lectură: „lectura intensivă”, când copiii citesc cărțile lor preferate de mai multe ori și „lectura extensivă”, când copiii citesc multe cărți. Ambele metode sunt importante. Dacă copilul Dvs. are o carte preferată pe care vi-o dă să i-o citiți, va fi mai ușor pentru el să progreseze cu lectura intensivă. Baza recitării este aceea de a învăța copiii să spună cartea pe de rost și să o recite în timp ce o citesc. Atunci când recită, fiul Dvs. își poate schimba modul în care își folosește creierul și își dezvoltă emisfera dreaptă. Apoi, expresiile care-i rămân în subconștient vor deveni baza abilităților sale de exprimare în scris. Țineți minte că este important ca fiul Dvs. să se bucure atunci când recită cartea lui preferată. În plus, continuați lectura extensivă, citindu-i diferite cărți și spunându-i că este „alegerea mamei”.
Oare trebuie să-i citesc fiicei mele cărți triste sau înfricoșătoare?
【Î】Fiica mea (2 ani și 8 luni) iubește cărțile și folosește multe propoziții din ele în viața de zi cu zi. Vreau să-i citesc din mai multe categorii de cărți, dar mă întristez atunci când îi citesc multe povești despre bullying sau de război (în special cele cu imagini înfricoșătoare sau imagini care îți produc milă). Trebuie să-i citesc astfel de povești pentru a-i dezvolta mintea: Sau doar povești despre fericire?
【R】 Gândiți-vă să echilibrați poveștile despre fericire cu cele înfricoșătoare și citiți-le ambele genuri. Când îi citiți cărți fiicei Dvs., nu este necesar să alegeți întotdeauna povești înfricoșătoare, dar nici nu puteți să evitați complet citirea lor. Este bine să alegeți povești despre respect sau minți minunate. La 8-9 povești, puteți include 1 sau 2 înfricoșătoare. Dacă aveți grijă de o plantă și o țineți întodeauna într-o încăpere caldă, va ajunge o plantă care nu poate îndura o vreme furtunoasă. În mod similar, unele cărți au povești înfricoșătoare sau dure (o bătrânică a tăiat limba unei vrăbii sau o bătrânică este ucisă de un raton), însă prin intermediul acestora, copii învață să îndure frica. Dacă copiii nu învață să treacă peste tristețe, cruzime sau dificultăți, vor ajunge să nu facă față acestor emoții.
Când vor trebui să se confrunte cu astfel de situații, o vor putea face cu fermitate. Dacă sunt povești înfricoșătoare în cartea pe care i-o citiți fiicei Dvs., atunci ar trebui să-i spuneți în cuvintele voastre cum ar trebui să facă față unor lucruri înfricoșătoare, crude sau rele. Fabulele lui Esop conțin multe povești educative. Vă rugăm să alegeți cărți din care să învețe ceva și să-i dezvoltați și formați mintea, astfel încât să poată îndura fel și fel de lucruri.
Fiica mea întâmpină dificultăți în ceea ce privește întrebările pe bază de texte.
【Î】Am o întrebare despre fiica mea mare (clasa a IV-a). Deși i-am citit cărți de când era mică, nu este foarte interesată să citească. Ea are dificultăți la școală în legătură cu întrebările pe bază de text și mă întreabă ce să facă. Cred că este cel mai important pentru ea să-și dezvolte abilitățile de citire și înțelegere a textelor. Ce ar trebui să fac?
【R】 Pentru a dezvolta abilitatea de citire și înțelegere a textelor, este important să-i citiți. Când îi citiți, îi puteți dezvolta abilitatea de a-și imagina conținutul propozițiilor și să le înțeleagă. Dacă este posibil, de acum înainte formați un obicei de a-i citi. Pe de altă parte, ar trebui să alegeți cartea ei preferată sau o carte mai ușor de înțeles și s-o citiți împreună în fiecare zi și cu voce tare. După ce terminați de citit, vorbiți cu ea despre conținutul cărții sau puneți-i câteva întrebări. De exemplu, “Cine a venit de pe munte? Cum te-ai simțit atunci?“ Punându-i diverse întrebări, îndrumați-o să răspundă legat de conținut.
În plus ar trebui să o puneți să exerseze întrebările scrise sau bazele de a răspunde la întrebări, cum ar fi împărțirea propozițiilor în părți sau scrierea ideilor principale. În plus, de fiecare dată când face ceva, vă rugăm să o puneți să-și folosească abilitatea emisferei drepte și să mediteze, să exerseze respirația controlată și tehnica vizualizării. Ar trebui să-i modificați nivelul de conștiință a emisferei drepte liniștiind-o sau făcând exercițiul de respirație controlată. Puneți-o să încerce să-și imagineze că poate rezolva unele întrebări ușor și că este bună la acest lucru.
Fiul meu nu poate recita de fiecare dată.
【Î】Fiul meu de 4 ani nu poate recita cu ușurință anumite texte. Este nevoie de câteva săptămâni să mermoreze ceva ce la alți copii durează o săptămână. Îi pun caseta de mai mult ori și o recit împreună cu el, însă urăște să facă acest lucru. Și mai rău, îmi spune acest lucru în timp ce plânge. Mă simt prost că sunt prea dornică ca el să reușească….
【R】Scopul recitării este ca cei mici să-și amintească ușor poemul pe care părinții l-au citit. Dacă îl forțați pe fiul Dvs. să recite ceva, contrar așteptărilor Dvs., acest lucru va avea un efect negativ asupra lui. Cel mai bun mod este de a-l face să asculte ar fi în mod subconțient prin muzica de fundal. Ar trebui să începeți să-i citiți o carte care îi place și care conține câteva cuvinre și propoziții sau fraze care se repetă. Lucrând cu el în mod repetat îi va permite să aibă un output mare. Dacă rețineți că este important ca el să asculte ceva și pe fundal, fără ca acesta să fie scopul principal, și să continuați să-i puneți un CD să asculte, el va putea în cele din urmă să memoreze și să recite ceea ce aude. Fiecare copil are moduri diferite de a proceda. Nu-l comparați pe fiul Dvs. cu alți copii. Când el este capabil să recite ceva, ar trebui să-i creșteți încrederea scăzută pe care o are, lăudându-l și acceptându-l.
Deodată, fiul meu începe să recită ceva, atrăgând atenția celorlalți.
【Î】De când fiul meu era mic, i-am arătat carduri. Acum că a început să vorbească, sunt uimită că își poate aminti și spune numele cardurilor. În ultimul timp i-am arătat cardurile cu geografia Japoniei. Fiul meu de 2 ani și 10 luni își amintește toate cardurile. Cu toate acestea, uneori începe brusc să le spună cu voce tare, „Hokkaido, prefectura Aomori …”. Sincer, îmi pasă când celelalte mame se uită la fiul meu (mă întreb la ce se gândesc….). Așa că, acum nu mai folosim cardurile pentru o bucată de timp. Cu toate acestea, simt că este pierdere de timp să nu fac activități cu fiul meu care se află la vârsta la care este capabil să absoarbă ușor informațiile. Ce ar trebui să fac.
【R】 Copiii mici spun ceea ce își amintesc fără să le pese de ceea ce cred oamenii din jurul lor. Este o dovadă că încearcă din greu să învețe. Când zice ce-și amintește și nu se află acasă, spuneți-le celorlalte mame: „Îi place geografia”. Urmăriți cu căldură dezvoltarea fiului Dvs. Adesea, auziți în tren copii vorbind desprea ceea ce știu. Este minunat, nu-i așa? Cu toate acestea, există momente când nu este potrivit să spună acele lucruri sau când nu ar trebui să vorbească tare într-un spațiu public. Încercați să-i vorbiți despre aceste lucruri, spunându-i „Nu ar trebui să facem asta acum. Putem să o facem mai târziu, bine? „. La fel ca afirmația „Geniul este creat până la vârsta de 3 ani”, ceea ce părinții fac pentru copiii lor până la vârsta de 3 ani îi vor dezvolta talentele. Arătarea cardurilor reprezintă activitatea de bază pentru a dezvolta talentele copiilor. Le dezvoltă abilitatea de a absorbi și memora, precum și propriile interese și simțuri. Vă rog să aveți încredere că faceți un lucru bun pentru fiul Dvs. și sprijiniți-l, deoarece face tot posibilul pentru a învăța.
Când fac activitățile de recitare, fiica mea începe să fie într-o dispoziție proastă.
【Î】Fiica mea nu poate adormi ușor. De obicei durează 30 de minute până la o oră pentru ca ea să adoarmă. În timp ce încearcă să adoarmă, îi cânt, îi citesc cărți și îi spun basme. Cu toate acestea, înaonte de a adormi, dacă încep să-i recit ceva (cele 100 de cuvinte peg, Haru ha Akebono sau Taketori monogatari (povești japoneze) își schimbă dispoziția într-una proastă. Mă întreb de ce aceste lucruri o fac să fie morocănoasă, iar când îi spun povești simple, nu. Nu intenționez să o forțez să recite.
【R】Dacă are o dispoziție proastă, odată ce începi să reciți ceva, nu trebuie să o puneți să recite și ea. Puneți-o altă dată. Continuați cu activitățile pentru ea, concentrându-vă asupra ceea ce-i place. Înainte de a adormi, preferă să vă asculte cum îi citiți cărți și nimic altceva.
Timpul liniștit înainte de somn este important pentru fiica dvs. pentru a putea adormi fără probleme. Cu o oră înainte de culcare, încercați să evitați jocurile care includ mișcare fizică excesivă și care o pot agita. Stingeți luminile din cameră, astfel încât să se poată liniști și dormi ușor. Pe de altă parte, nu uitați să încercați să o treziți devreme, dar și să o duceți la culcare devreme. Și în timpul zilei, mențineți-o cât mai activă posibil.
Trăim în străinătate și fiul meu nu reușește să se exprime în propriile sale cuvinte
【Î】I-am citit fiului meu cărți ilustrate de când era mic. Dar, deși acum are 6 ani, nu poate povesti în ordinea corectă despre ceea ce a făcut la grădiniță. Poate acest lucru se întâmplă pentru că nu am vorbit prea des cu el sau pentru că trăim în străinătate. Cu toate acestea, am crezut că atâta timp cât continuu să-i citesc cărți, va fi bine. Dar, după ce terminăm o carte, dacă îi cer să-mi spună ce a simțit despre poveste, de multe ori nu poate spune.
Spuneți-mi cum să lucrez cu el în viitor.
【R】 Atunci când copiii nu își pot exprima sentimentele cu propriile cuvinte, înseamnă că nu au exersat cum să se exprime.
Ar trebui să-l ajutați să dobândească abilitatea de a compune. Dacă o va dobândi, atunci va putea să scrie ceea ce vrea să spună. Dacă poate scrie, el va putea să spună ce vrea și să se exprime în mod logic. Asimilarea de informații ar trebui să-i fie de ajuns, deoarece i-ați citit cărți ilustrate. În viitor, faceți cu el activități pentru emisfera stângă.
O bună activitate pe care o puteți face este să-i dați 5 cuvinte și să-l puneți să compună propoziții cu ele. Dacă îi este dificil să compună propoziții, ar trebui să începeți prin a-l ajuta să lege câteva cuvinte. De exemplu, îl puteți pune să scrie propoziții despre un subiect, cum ar fi despre parc. Dacă se gândește la „prieten”, „verde” și „vânt”, ar trebui să-l puneți să scrie propoziții cu aceste trei cuvinte. „În parc sufla un vânt blând. Din copaci cădeau frunze. Ele păreau că dansează. Am auzit vocea prietenului meu. Eram fericit și i-am făcut semn cu mâina să vină la mine.” Puneți-l să scrie astfel de propoziții. Dacă îi este greu să le scrie, este suficient și dacă îl puneți să le zică cu voce tare. Dezvoltați capacitatea fiului dvs. de a se exprima, punând accent și încurajându-i „exprimarea (limbajul)”, care ține de abilitatea emisferei stângi de „scriere/ vorbire”.
Chiar dacă la început fiul Dvs. nu poate scrie sau vorbi bine, exersând aceste activități zilnic el va învăța să le facă. Se va putea exprima fără probleme folosind aproximativ 10 cuvinte. Abilitatea sa de a se exprima în limba maternă, logica și abilitatea de a se exprima în general vor evolua. Punându-l să scrie și să vorbească, i se va dezvolta capacitatea emisferei drepte de a se exprima.
Fiica mea nu poate vorbi foarte bine
【Î】 Fiica mea nu poate vorbi foarte bine. Nu poate spune o poveste în ordinea corespunzătoare sau să explice motivele pentru ceva anume.
【R】 În timpul conversațiilor cu ea, puneți-i câteva întrebări și ascultați răspunsurile ei. Dacă o întrebați cu blândețe în ordinea corespunzătoare, cum ar fi “Ce te-ai jucat? Apoi, ce s-a întâmplat? Cum te-ai simțit,” ea va răspunde la întrebări în ordinea corespunzătoare. Va învăța în mod natural să spună o poveste în ordinea corectă.
Este important nu doar să-i puneți întrebări, ci și să repetați ceea ce a spus ea. Scoateți treptat la suprafață ideile și părerile ei.
Exemplu: “Ce te-ai jucat?”
“Oh, tu ○○. Sună distractiv. Apoi, ce s-a întâmplat?”
“Uau, te-ai ○○. Sună distractiv. Cum te-ai simțit?”
“Oh, ți-a plăcut. Sunt fericită să aud că te-ai distrat.”
Conversații de genul acesta îi vor dezvolta abilitățile logice, însă o vor ajuta și la exersarea vorbirii și a scrierii de compuneri.
Fiul meu nu se pricepe să poarte o conversație
【Î】I-am arătat carduri și i-am citit cărți ilustrate încă de la vârsta de 3 luni. Cu toate acesta, de la vârsta de 1 an și jumătate nu s-a mai uitat la carduri. Cred că nu este bine să-l forțez pe fiul meu, dar a trecut deja un an de când aștept o ocazie bună de a reîncepe. Chiar dacă știu că fiecare copil are un ritm diferit de dezvoltare a abilității de vorbire, nu înțeleg ce spune, pentru că nu se poate exprima clar. Îmi fac griji în legătură cu viitorul lui. În acest caz, ce pot face pentru el?
【R】După cum spuneți, fiecare copil are un ritm diferit de dezvoltate a abilităților de vorbire. Cel mai important lucru este de a spori numărul de cuvinte pe care le înțelege. Pentru a face acest lucru, folosiți cât mai multe cuvinte atunci când vorbiți cu el, citiți-i cărți și arătați-i carduri. De asemenea, învățați-l să facă legături între cuvinte și obiecte, cum ar fi „Acesta este un televizor. Acesta este un dulap cu sertare.” Dacă folosiți suficiente cuvinte, fiul dvs. va putea să vorbească în mod natural. Puneți-l să asculte și să cânte cântece pentru copii.
Pe de altă parte, puneți-l să sufle în lumânări sau să folosească un fluier, ca și exercițiu care să-l ajute la vorbit. Exercițiul de suflare va fi un bun stimulent pentru el. De asemenea, este bine să scoateți sunete precum, „ton ton” și să-l puneți să vă imite. Dacă sunteți nerăbdătoare, sentimentele Dvs. îi vor fi transmise fiului și vor avea un efect negativ asupra lui. Chiar dacă nu poate face ceva, nu trebuie să renunțați. Ajutați-l în mod constant pe fiul Dvs. să-și formeze o bază. Vă rugăm să gândiți pozitiv atunci când lucrați cu el.
Fiica mea încă nu a început să vorbească
【Î】Înainte de a o naște pe fiica mea, am exersat metoda Shichida. Chiar dacă are 1 an și 4 luni, nu a început încă să vorbească. Nu am crezut că o înceapă să vorbească mai repede pentru că am folosit metoda Shichida, însă sunt dezamăgită pentru că într-un fel m-am așteptat ca ea să o poată face.
【R】Fiecare copil prezinta un ritm diferit de dezvoltare a abilității de vorbire. De obicei, la vârsta de 2 ani, copiii manifestă o explozie în vorbire. Fiica Dvs. nu a început încă să vorbească, acest lucru însemnând că încă mai are nevoie să asimileze informații. Fără a fi prea dornică de rezultate, ar trebui să faceți cu ea mai multe exerciții de asimilare de informații.
Nu ar trebui doar să vorbiți cu ea, ci și să o ajutați să-și antreneze mușchii din jurul gurii prin exersarea respirației. Forța de a mușca este legată de abilitatea de a vorbi. Probabil ea înțelege multe cuvinte, deoarece ați folosit în mod activ metoda Shichida, înainte de a o naște. Abilitatea de a vorbi este legată și de dezvoltarea funcției corpului. Sporiți numărul de cuvinte dintr-un răspuns, în cadrul jocului „Care este ○○?”. Nu vă gândiți negativ la nivelul ei de dezvoltare, ci priviți-o ca făcând parte din personalitatea ei. Nu vă concentrați pe ceea ce nu poate face, ci laudați în schimb ceea ce poate face și acceptați-o așa cum este. Zâmbetul Dvs. și conversațiile cu ea sunt cei mai buni nutrienți pentru dezvoltarea ei. În funcție de situație și atmosferă, vorbiți cu ea blând și țineți minte să și zâmbiți.
Copilul meu mai mare vrea să comunice cu mine prin gesturi
【Î】Acum, fiul meu are 4 luni. Am vorbit cu el, m-am jucat cu el jocul „Care este?”, am făcut exerciții de ritm, am cântat și i-am arătat carduri înainte de a se naște. Acum, poate spune, mama, tata și cuvinte de bebeluș. Am citit cartea „Limbajul bebelușului” și am comunicat cu el prin gesturi, cum fac copiii până încep să vorbească. Cu toate acestea, fiica mea mai mare a văzut acest lucru și a început să folosească mai multe gesturi decât cuvinte. Este în regulă când vorbește cu cei 4 membri ai familiei, inclusiv cu fiul meu (fratele ei), dar ea încearcă să folosească această formă de comunicare și cu prietenii ei sau cu mine. Privind-o, îmi fac griji că acest lucru va deveni un obstacol în calea abilității ei de a exprima oral. Ce ar trebui să fac?
【R】Fetița Dvs. vă arată că simte nevoia să comunicați cu ea la fel cum faceți cu fiul Dvs. Făcând aceleași lucruri ca fratele ei, probabil se așteaptă să-i acordați atenție. Dacă îi spuneți autoritar, „Exprimă-te în cuvinte.”, ea va vorbi din ce în ce mai puțin. Este important să creați un mediu în care ea să dorească să vorbească.
Pentru a face acest lucru, este important să-i vorbiți frumos și să aveți contact fizic. Îmbrățișați-o și spuneți-i:”Întotdeauna sunt atentă la tine.” Folosiți cuvinte frumoase și arătați-i că o iubiți. În plus, este important să încercați să-i acordați prioritate în viața de zi cu zi. Când fiul Dvs. plânge, nu-l puneți întotdeauna pe primul loc, în detrimentul fiicei Dvs. mari. Aveți grijă de el, după ce îi spuneți fiicei Dvs.: „Mă duc să văd ce are. Te rog să aștepți puțin”. Dacă poate înțelege că și ea are parte de dragostea dvs., probabil că va începe să se comporte din nou normal.
Fiul meu nu înțelege culorile sau formele
【Î】 Fiul meu are 4 ani. Nu cunoaște decât câteva culori sau forme, cum ar fi albastru deschis, roz, pătrat și triunghi, chiar dacă i le-am spus de mai multe ori. Îmi puteți oferi câteva sfaturi pentru a-l învăța aceste lucruri, încât să le poată distinge?
【R】Dacă nu cunoaște formele, trebuie să i le repetați de mai multe ori până le recunoaște. Învățați-l de exemplu, doar culoarea roz, fără să-l învățați în același timp și culoarea albastru deschis, deoarece este dificil pentru copii să țină minte două lucruri deodată. În continuare, de fiecare dată când îi spuneți să aleagă obiectul roz, el va putea să o facă corect. Este greu de înțeles formele, doar ascultând explicația în cuvinte sau privind formele desenate pe hârtie, pe un plan bidimensional. Învățați-l aceste concepte folosind obiecte din viața de zi cu zi, cum ar fi cuburile de lemn sau scrierea cuvintele folosind creioane colorate. În plus, vă recomandăm următorul material didactic pentru învățarea noțiunilor de bază: Etapa I (nr.123-600, 13.000\<fără taxe incluse>).
Chiar și atunci când predați noțiunile de bază, este normal ca cei mici să înțeleagă unele dintre ele, dar altele nu. Învățați-l cu răbdare pe fiul Dvs., discutați cu el, astfel ca în viața de zi cu zi să devină interesat de culori și forme.
Fiica mea nu înțelege noțiunea de cantitate
【Î】Noțiunea de cantitate pare dificilă pentru fiica mea. Aveți vreo modalitate bună de a o învăța această noțiune?
【R】Puteți sprijini dezvoltarea fiicei dvs. prin includerea unor noțiuni de bază în viața de zi cu zi. În special, baza înțelegerii numerelor este înțelegerea noțiunii de cantitate. Învățați-o incluzând activitatea în viața de zi cu zi.
Mai jos sunt enumerate unele dintre acestea.
– mai mult/mai puțin
– încă una/mai puțin cu una
– multe/câteva; mult/puțin
– a crește/ a descrește
– tot/ jumătate
– mare/ mic
– la fel/ diferit
– lung/ scurt
Învățați-o aceste noțiuni de bază în mod conștient, incluzându-le în viața și activitățile ei cotidiene. Memorarea de pe acum a noțiunii de cantitate va duce la înțelegerea ulterioară a numerelor.
Fiul meu nu poate înțelege orientarea spațială
【Î】Fiul meu nu poate înțelege cu ușurință orientarea spațială. Îmi puteți da câteva sugestii bune pentru a-l învăța această noțiune?
【R】Orientarea spațială include 5 noțiuni: pe/sub, la stânga/la dreapta, în față/în spate, înăuntru/afară și departe/aproape. Copiii pot învăța aceste noțiuni în viața de zi cu zi. Spuneți-i: „te rog să-mi aduci radiera de pe masă”. În timp ce comunicați cu el, acesta poate învăța noțiunea de „pe/sub”. De asemenea, dacă puneți niște obiecte într-o cutie goală și-l întrebați, „Câte obiecte sunt în cutie?”, el poate învăța noțiunea de „înăuntru/afară”. Este important să includeți orientarea spațială în activitățile zilnice ale fiului dumneavoastră, așa cum includeți și alte noțiuni de bază. De asemenea, ar trebui să-i dați să lucreze cu fișe de lucru, pentru ca noțiunile să i se fixeze în minte.
Fiica mea nu poate înțelege comparațiile
【Î】 Îmi puteți oferi câteva sugestii pentru a o învăța pe fiica mea noțiunea de comparație?
【R】Pentru a o învăța noțiunea de comparație, este bine să o învățați în primul rând cât mai multe cuvinte opuse. Toate cuvintele opuse cum ar fi “fierbinte ⇔ rece” sau “repede ⇔ încet” sunt cuvinte folosite prin comparație. Faceți carduri cu perechi de cuvinte opuse, scriind pe o parte un cuvânt și pe cealaltă cuvântul opus. Apoi, puteți să i le arătați.
Fiul meu nu înțelege noțiunea de timp
【Î】 Există modalități bune de a-l învăța pe fiul meu noțiunea de timp?
【R】Timpul este o noțiune vastă. Cel mai ușor și mai eficient mod de a-i învăța pe copii această noțiune este cu ajutorul unui calendar și a unui ceas. Puneți-l pe fiul Dvs. să țină minte timpul, asociind această noțiune și cu alte discipline, cum ar fi să noteze în calendar când are ceva de făcut sau să-și țină promisiunile care implică respectarea unui interval de timp. Vă rugăm să-l învățați corect această noțiune. (Faceți carduri cu anotimpurile și zilele săptămânii, etc.)
Aveți câteva sugestii pentru a o învăța pe fiica mea cum să scrie litere?
【Î】 Fiica mea are 2 ani și 8 luni. A învățat să citească majoritatea literelor și să numere până la 10.
Acum, vreau să exersez cu ea scrierea, dar nu o poate face așa de bine cum am sperat. Îmi puteți oferi câteva sugestii, vă rog, pentru a o învăța să scrie.
【R】Se pare că fiica dvs. se află în faza în care începe să fie interesată de litere. De aceea, ar trebui să-i dezvoltați motivația de a scrie. De exemplu, scrieți literele cu un marker și puneți-o să le traseze sau puneți mâna Dvs. peste mâna ei și scrieți-le împreună.
Începeți cu ceva ușor. Dacă o puneți de la început să scrie litere pe hârtie, s-ar putea să simtă acest lucru ca pe o corvoadă. În schimb, modificați modul în
care o puneți să scrie litere, pentru a se bucura de acest lucru. De exemplu, puneți-o să scrie în aer, pe spatele cuiva atunci când face baie sau pe un geam înghețat. Dacă se bucură când scrie, calitatea activității ei se va îmbunătăți, deoarece va dobândi abilități bune și eficiente de asimilare. Observați-vă fiica și continuați să faceți activități conform posibilităților ei.
Fiul meu nu poate scrie litere
【Î】Fiul meu are 4 ani. Îi place să mă asculte când îi citesc cărți și să citească singur, însă urăște să scrie. De asemenea, urăște și fișele de lucru. Încerc să-l încurajez să scrie litere, spunându-i: „Dacă poți scrie litere, vei putea scrie o scrisoare”, dar nu este eficient.
De asemenea, nu poate progresa cu ușurință în ceea ce privește fișele de lucru…
【R】Este mult mai dificil pentru copii să scrie, decât ne putem aștepta. Ajutați-l să scrie litere și învățați-l despre bucuria de a scrie, arătându-i că și Dvs. scrieți. De asemenea, îi puteți arăta un exemplu de o singură literă, după care să-l puneți să o scrie și el sau puteți să scrieți literele cu markere colorate, iar el să le traseze. Vă recomandăm să-l puneți să scrie o scrisoare unei rude. Când scrie puțin, fiți foarte fericită și lăudați-l: „Este minunat!”
Fiica mea nu pare să fie interesată de litere
【Î】Fiica mea (de 3 ani) a început să meargă la grădiniță, și cred că este timpul să o învăț să scrie literele.
Însă, nu pare că ar fi interesată. Oare ar trebui să aștept până va fi interesată?
【R】În primul rând, este important să o ajutați să devină interesată de litere. Pentru a face acest lucru, cel mai bine este să creați
un mediu în care este expusă la acestea. Dezvoltați-i interesul, punând pe perete un tabel cu alfabetul sau arătându-i cu degetele scrierea literelor atunci când îi citiți cărți.
În plus față de cele menționate mai sus, încercați alte metode, de exemplu, scrieți un nume cu litere mari și lipiți hârtia în cameră, astfel încât ea să o poată vedea. Începeți prin a învăța literele ușoare, care pot fi scrise din puține mișcări, cum ar fi „b” sau „c”. De asemenea, învățați-o literele care compun numelui ei și numele altor membri ai familiei. De asemenea, este bine să lipiți pe lucrurile ei etichete cu denumirea lor.
În plus, dacă o puneți să caute în cărți ilustrate sau ziare cuvinte pe care și le aduce aminte, după care să le încercuiască, îi va face plăcere să înțeleagă literele și va putea să le memoreze bine. Diversificați metodele pe care le utilizați, astfel încât fiica Dvs. să fie interesată de învățarea literelor. Spuneți-i că există multe cuvinte în viața ei de zi cu zi și dezvoltați-i treptat interesul. Dacă sunteți prea dornică să o faceți să țină minte literele și gândiți că „o voi face să țină minte „, îi veți transmite aceste sentimente., iar ea nu va mai deveni interesată. Amintiți-vă că primul lucru pe care trebuie să-l faceți este să o ajutați să devină interesată de învățarea literelor. Creați acest mediu și bucurați-vă să faceți activități cu ea.
Fiul meu scrie invers
【Î】Când fiul meu scrie numere, nu face greșeli. Cu toate acestea, din când în când scrie numerele invers, de exemplu scrie 15, în loc să scrie 51. De fiecare dată când face greșeli, îi arăt un exemplu corect, dar tot continuă să greșească. Îmi puteți da câteva sugestii pentru a rezolva acest aspect?
【R】Copiii scriu deseori numerele și literele invers, ca o etapă din procesul de învățare a scrisului. Nu vă faceți griji. Învățați-l în mod repetat cum se scriu corect numerele sau literele pentru a și le fixa în minte. Așa cum faceți acum, scrieți corect numărul sau litera și apoi i-o arătați.
Dacă nu-i displace acest lucru, puneți mâna Dvs. peste mâna lui și scrieți împreună. De asemenea, este bine să-l puneți să scrie în aer înainte de a scrie pe hârtie.
Fiica mea urăște activitățile cu numere
【Î】 Fiica mea urăște activitățile cu numere.
【R】În primul rând, dezvoltați interesul fiicei dvs. pentru numere. Faceți în așa fel încât numerele să devină o parte din viața ei de zi cu zi, dar și să fie bună la numere în mod natural. De exemplu, când urcați la etaj, puteți număra treptele împreună cu ea, „1, 2, 3 …”
Când ieșiți afară, puteți număra câte mașini vedeți. Numărați părțile feței, arătând cu degetul 2 ochi, 1 nas, 1 gură și 2 urechi. Fiica Dvs. va deveni interesată de numere, va fi bună la ele și va face activitățile cu plăcere.
Fiul meu își folosește degetele atunci când numără
【Î】 Fiul meu are 5 ani. Când face operații de adunări și scăderi, își folosește degetele. Îi arăt dot card-uri. Să-l opresc să calculeze cu degetele?
【R】 Dacă fiul Dvs. își folosește degetele atunci când calculează, deseori va face greșeli și nu va putea să răspundă imediat. Așadar, se va simți că nu este bun la calcule. Pentru a-l ajuta să poată calcula ușor, fără să-și folosească degetele, ar trebui să-l ajutați să-și amintească clar tabla adunării. Ar trebui să-i arătați carduri cu adunări. Prin repetarea cunoștințelor de asimilat, el își va aminti ecuațiile în mod natural.
De asemenea, până când fiul Dvs. poate să țină minte tabla adunării, puneți-l să calculeze cu ajutorul jetoanelor, abacului cu 100 de bile, pentru a nu-și mai folosi degetele. Baza scăderii este adunarea. Ajutați-l pe fiul Dvs. să țină minte bine tabla adunării, încât să poată spună răspunsurile fără să mai stea pe gânduri.
Scopul activității cu dot-uri este de a dezvolta abilitatea emisferei drepte de a calcula, astfel încât copiii să poată vedea răspunsul dintr-o singură privire, să-l spună și să-l scrie. Prima dată, începeți să-i arătați în mod constant Dot card-urile, apoi îndrumați-l în așa fel încât să spună răspunsurile.
Dați-i să scrie acele răspunsuri ca și exercițiu de verificare a cunoștințelor asimilate. Când îi dați să exerseze număratul sau scrierea numerelor ca și activitate diferită, ar trebui să completeze fișe de lucru cu puncte.
Fiica mea nu se pricepe la calcule
【Î】 Fiica mea înțelege numerele, însă nu este bună la calcule.
【R】 Fiica Dvs. va deveni din ce în ce mai bună la calcule, dacă exersează în fiecare zi. Dacă o învățați să facă calcule în viața de zi cu zi sau folosind o carte cu imagini, va înțelege mai bine. De exemplu: dacă o învățați să calculeze folosind obiecte reale, ea va înțelege mai bine, deoarece va putea de fapt să vadă numerele. Folosind biscuiți adevărați sau de jucărie, întrebați-o “Eu îți voi da 1 biscuite. Apoi, îți voi mai da încă unul. Câți biscuiți ai acum?”
Cum să înveți numere mari
【Î】 Este greu să-l învăț pe fiul meu numere mari, cum ar fi 100.
【R】 Ar trebui să-l învățați pe fiul Dvs. numerele mari folosind lucrurile din jurul lui. În viața de zi cu zi, deseori vedem noțiunea de 100 de lei, cum ar fi de exemplu când avem de-a face cu bani. Puneți-l pe fiul Dvs. să se joace de-a cumpărăturile și să folosească bani de jucărie. Cu cât mai des se joacă cu banii de jucărie, cu atât mai ușor va asimila noțiunea de bani mari. Prin jocurile de cumpărături, fiul Dvs. dezvolta nu numai înțelegerea noțiunii de număr, ci și de valoare a banilor. De asemenea, va învăța ce presupune să mergi la cumpărături. Vă rugăm ca mai întâi să se joace acest tip de joc.
Fiica mea îmi spune, "Nu înțeleg. Nu pot să fac asta." și nu vrea să completeze fișe de lucru
【Î】 Când fiica mea completează fișe de lucru, chiar dacă răspunde de mai multe ori la întrebări similare, mereu îmi spune: „Nu știu. Nu pot să fac.” și nu mai vrea să completeze fișa de lucru. Cred că i-ar face plăcere, dacă le-ar putea face (înțelege). Îi explic diverse lucruri, dar ea încă nu le poate face. Oare ar trebui să ignor acest lucru și să merg mai departe? Sau ar trebui să-mi schimb punctul de vedere și să o pun să exerseze același tip de întrebări, astfel încât să poată înțelege? Ce ar trebui să fac?
【R】Uneori, este prea devreme pentru a-i pune pe copiii de doi ani și jumătate să completeze fișe de lucru. Nu o puneți să înceapă cu fișe de lucru, doar pentru că are 2 ani și jumătate. În schimb, începeți cu exerciții pentru degete. Ea are nevoie să treacă prin niște pași introductivi, înainte de a începe să exerseze cu fișele de lucru, cum ar fi tăierea unei foi de-a lungul unei linii, desenarea unor cercuri cu creionul și scrisul liber. Dacă renunțați să o mai învățați, nu-și va dezvolta dexteritatea. După cum ați menționat în întrebarea dvs., ar trebui să vă schimbați punctul de vedere și înainte de a trece la fișele de lucru ar trebui să o puneți să facă cât mai multe din activitățile enumerate mai sus.
Și puzzle-urile o pot ajuta. Ar trebui să începeți cu 5 până la 6 piese dintr-un puzzle și să creșteți numărul de piese la 10, 20, 30 și 50. Dacă se poate concentra asupra lor, înseamnă că motivația ei s-a dezvoltat. După ce ați lăsat-o să facă activități distractive și și-a dezvoltat încrederea în ea, îndrumați-o astfel încât să fie dispusă să completeze fișe de lucru. În general, copiii încep să completeze fișe de lucru începând cu vârsta de 3 ani. În cazul în care copiii au făcut exerciții de dexteritate fină și și-au dezvoltat motivația, pot trece la fișele de lucru de la vârsta de 2 ani și jumătate.
Fiul meu nu face fișe de lucru
【Î】L-am pus pe fiul meu să facă fișe de lucruri în fiecare zi, însă de curând a început să evite să le facă și când le vede o ia la fugă.
Timp de o lună nu le-am mai făcut, însă când am reluat activitatea a început să plângă. Ce ar trebui să fac pentru ca el să reînceapă să facă fișe de lucru?
【R】Nu este bine să-l forțați să facă fișe de lucru, deoarece se simte stresat atunci când le vede. Din acest motiv, unii copii refuză să le facă. Va trebui să vă întoarceți la bazele metodei Shichida. Educația Shichida nu înseamnă dezvoltarea cunoștințelor sau a competențelor. Dacă urmați pașii de a-i arăta iubirea fiului Dvs. și-l creșteți acceptându-l, lăudându-l și iubindu-l, el se va schimba rapid.
Luați o pauză lungă de la fișele de lucru și atunci când se află într-o dispoziție bună, rugați-l să vă ajute cu ceva. Dacă vă ajută îmbrățișați-l strâns și spuneți-i: „Mulțumesc că m-ai ajutat. ○○ (numele său), te iubesc foarte mult, pentru că ești amabil.” El va fi mulțumit și deci, ascultător. Vă va spune: „Voi face fișe de lucru.” Presiunea îl face să urască fișele de lucru. Vă rugăm să nu mai faceți fișe de lucru pentru o perioadă lungă de timp. Concentrați-vă, în schimb, pe comunicarea cu el de la inimă la inimă. Dacă puteți dezvolta un sentiment de unitate între Dvs. și fiul Dvs., totul se va schimba. Veți putea să-l faceți să completeze fișe de lucru. Folosind această metodă, mulți copii nu mai refuză să facă fișe de lucru și se bucură să învețe din nou.
Fiul meu își schimbă pe loc dispoziția sau începe să se joace cu alte lucruri și nu vrea să facă fișe de lucru
【Î】Fiul meu în vârstă de 4 ani face „fișele de lucru după metoda Shichida”, fișele de lucru pe care le primește ca și temă și „Caietul de activități pentru litere și numere”. Când ordinea sau direcția scrierii literelor este greșită, îl învăț cum să facă corect, însă el se simte prost. De asemenea, dacă îl învăț să calculeze cu ajutorul unei marionete, el doar se joacă cu ea. Chiar dacă îi spun „Haide să scriem împreună”, el îmi ține mâinile, și nu creionul. Știu că nu trebuie să-l forțez să facă fișe de lucru, însă sunt supărată. Îmi puteți sugera câteva modalități distractive de a face fișele de lucru?
【R】Dacă fișele de lucru i se par dificile, încercați să reveniți la cele mai ușoare. Dacă nu le poate face nici pe cele ușoare, ar trebui să exersați mai mult, înainte de a începe cu fișele de lucru, de exemplu, verificând conținutul fișei de lucru cu ajutorul obiectelor adevărate. Concentrați-vă pe a face fișe de lucru ușoare, cum ar fi unirea a două puncte sau a face labirinturi. Este important ca el să se bucure de activități.
Apoi, înainte să-l puneți să scrie, puneți-l să exerseze folosind și jucându-se cu degetele sale. De exemplu, jucați-vă jocuri, cum ar fi tăierea hârtiei cu foarfeca de-a lungul unei linii, plierea hârtiei de origami sau prinderea și transferul unui lucru cu bețișoarele de lemn.
Dacă poate face aceste lucruri chiar și puțin, ar trebui să-l lăudați. Creați o atmosferă în care el se bucură să facă lucruri cu dvs. În timp, va începe să simtă că „toate activitățile sunt distractive”.
Fiicei mele nu-i place să facă tema pe care o primește de la centrul Shichida
【Î】 Fiica mea merge la una dintre școlile Shichida, însă urăște să facă sarcinile pe care le primește (fișele de lucru ca și temă pentru casă).
【R】Pregătiți pentru fiica Dvs. un tabel de realizări și abțibilduri. Ori de câte ori face o fișă de lucru, ar trebui să puneți un abțibild sau o ștampilă în tabel. (Tabelul sau calendarul de realizări poate fi simplu.) Utilizați această metodă pentru a putea vedea rezultatele eforturilor ei. Pe măsură ce crește numărul de abțibilduri sau ștampile, va simți un sentiment de realizare în urma completării fișelor de lucru și va fi dispusă să le facă.
Capitolul IV
Sugestii pentru activități
Fiica mea nu se poate concentra asupra activităților. Ce ar trebui să fac?
【Î】Uneori, fiica mea de 2 ani își pierde concentrarea înainte să terminăm de citit o carte ilustrată sau nu se uită la cărți. Chiar dacă îi spun „Te rog să mă asculți” sau „Te rog să te uiți la carduri”, ea continuă să fie agitată. Pare fericită atunci când citește singură cărți ilustrate. Cu toate acestea, dacă cineva încearcă să i se alăture, nu mai citește. Ce ar trebuiisă fac?
【R】Fiica Dvs. se poate concentra pe activități deoarece îi place să citească cărți de una singură. Probabil, este foarte fericită că petrece timp cu Dvs. pentru a se concentra asupra activităților. Încercați să comunicați cu ea din inimă. Când se trezește, spuneți-i cuvinte de iubire și recunoștință în timp ce o îmbrățișați, „○○ (numele ei, te iubesc foarte mult. Îți mulțumesc că te-ai născut!”
Adesea, copiii nu simt suficientă iubire din partea părinților, chiar dacă aceștia cred că le-o arată. Înainte de a încerca să relaționați cu fiica Dvs. din punct de vedere cerebral este important să o mulțumiți arătându-i iubirea Dvs. În acest fel, se va smți fericită să facă lucruri împreună cu Dvs. și veți putea avansa fără probleme cu activitățile.
Nu pot să fac activități zilnic.
【Î】Fiul meu are 6 luni și jumătate. Nu pot face zi de zi activitățile cu dot card-uri sau cele cu flashcarduri, deoarece ritmurile de viață ale fiului meu nu sunt încă normale. Voi putea să fac activitățile bine, chiar dacă nu le fac în mod regulat?
【R】Fiul Dvs. abia are 6 luni și jumătate. De acum încolo, ar trebui să-i formați treptat ritmurile de viață de bază. Puneți-l să facă zi de zi lucruri, precum să se ducă la culcare, să se trezească, să mănânce și să facă baie la ore regulate pe cât de mult posibil. Puteți să includeți alte activități în ritmurile lui de viață.
Câteva minut sunt suficiente pentru fiecare activitate. Atunci când puteți, este important să continuați treptat cu flashcarduile, cum ar fi cardurile cu puncte sau cu imagini. De exemplu, îi puteți arăta cardurile imediat după ce a mâncat sau după ce se trezește. Dacă legați activitățile cu ritmurile zilnice de viață, veți putea să le transformați mai ușor în obiceiuri. După ce fiul Dvs. se culcă, ar trebui să pregătiți flashcardurile pentru a doua zi. Dacă faceți acest lucru, puteți face activitățile imediat, ori de câte ori fiul Dvs. este într-o dispoziție bună.
Fiica mea nu se ține serios de lecții.
【Î】 Cred în educația prin emisfera dreaptă, așa că fiica mea urmează cursurile Shichida. Însă, ea nu încearcă să facă serios exercițiile de vizualizare sau fișele de lucru. Ceilalți copii sunt deja la un nivel mai înalt, iar eu sunt dornică de rezultate. Oare am dus-o prea târziu la vârsta de 6 ani? Ce ar trebui să fac pentru a putea face activități fără să se prostească sau să le urască? Intenționez să o accept și să o laud, dar simt doar stres.
【R】Întotdeauna inima Dvs. se află lângă ea. Vă rugăm să țineți minte acest lucru. Prin intermediul emisferei drepte (a undelor cerebrale) copiii pot simți în mod subsconșient sentimentele părinților lor, chiar și atunci când aceștia nu spun nimic. Dacă sunteți stresată și gândiți negativ, fiica Dvs. va simți aceste lucruri. Dimpotrivă, dacă gândiți și vă imaginați lucruri pozitive, atunci imaginile Dvs. se vor manifesta în câteva secunde sau minute. Aceasta se numește „legea inimii” (sau „legea imaginilor”). Există 6 puncte în modul de vizualizare a copiilor:
①Nu vă uitați la punctele slabe sau defectele copilului. Concentrați-vă asupra punctelor forte și lăudați-le pe acelea.
②Nu priviți forma actuală a copilului ca fiind și cea finală. Priviți copilul ca fiind implicat într-un proces de dezvoltare.
③Nu fiți perfecționist. Lăudați copilul pentru realizările mici și arătați-vă fericirea.
④Nu comparați copilul Dvs. cu alți copii. Acordați atenție individualităților fiecărui copil.
⑤Nu acordați prioritatea rezultatelor academice. Nu acordați atenția asupra ceea ce poate sau nu poate face un copil.
⑥Învățați să priviți copilul ca fiind perfect așa cum este el.
Dacă puteți simți cu adevărat aceste puncte enumarate mai sus, fiica Dvs. se va schimba într-un mod uimitor, iar nerăbdarea Dvs. va dispărea. Dacă vă schimbați, fiica Dvs. se va liniți și își va manifesta abilitățile ei adevărate.
Cât de mult ar trebui să repet pentru ca fiica mea să memoreze ce fac cu ea?
【Î】 Fiica mea are 3 ani jumătate. În cadrul metodei Shichida este importantă repetarea pentru memorarea lucrurilor, însă cât de mult ar trebui să repet cu fiica mea? Acum, am decis că o serie ar reprezenta 20 de repetiții. Îi arăt carduri cu locuri geografice, 4 carduri cu cuvinte scrise în kanji (caractere chinezești) și carduri cu geografia Japoniei. De obicei, își aduce aminte toate cardurile după 2 serii, însă face greșeli la a treia serie greșește.
【R】 Repetând activitățile de memorare cu ajutorul cardurilor, îi stimulați emisfera dreaptă a fiice Dvs. și îi dezvoltați memorarea prin emisfera dreaptă. Dacă fiica Dvs. este confuză în cadrul celei de-a treia serii, ar trebui să întrerupeți activitatea pentru puțin timp, în caz că s-a plicitisit. Continuați cu a patra serie. Repetarea unei cantități mari de cuvinte scurte va fi memorată adânc în diencefal. Dacă faceți carduri care îi plac și i le arătați într-un mod plăcut, distractiv, acestea vor ajunge în subconșientul ei și mai târziu, vor duce la dezvoltatea de abilități. Faceți de mai multe ori activitățile cu puncte, în timp ce luați pauze din când în când, deoarece ea își poate aminti și dacă nu a făcut nimic pentru o bucată de vreme.
Potrivit metodei Shichida, este importantă învățarea 400%. Copiii își amintesc ceva la perfecție și pot recita odată ce au învățat. Aceasta este 100%. Cu toate acestea, după puțin timp uită. Dacă recapitulează 1 lună mai târziu, își vor aduce aminte totul.
Aceasta este 200% învățare. Cu toate acestea, uită din nou. Ei ar trebui să recapituleze și să-și aducă aminte 1-2 luni mai târziu.
Aceasta reprezintă 300% învățare. Când uită, ei recapitulează din nou. Apoi, vor obține 400% învățare. Dacă fiica Dvs. obține 400% învățare, ea nu va mai uita lucrurile.
Pentru a-l convinge pe fiul meu să facă activități, îi dau gustări…
【Î】 În fiecare dimineață fac fișe de lucru cu fiul meu de 3 ani. Cu toate acestea, îl întreb dacă facem, spunându-i „Îți voi da gustărica”, deoarece nu o va face, dacă îi spun doar, „Haide să încercăm.” Îi dau o bomboană sau gumă de mestecat la fiecare fișă de lucru. Oare este bine să-l îndrum să facă ceva, dându-i o recompensă? În ciuda metodei pe care o folosesc, cred că el va dobândi abilități făcând fișele de lucru și îi dau o gustărică.
【R】Motivați-vă fiul folosind bine recompensele. La început, copiii se vor concentra asupra activităților, deoarece doresc recompensa.
Cu toate acesta, adesea acest lucru devine în subconștientul lor un obicei de a face activități. Dacă fiul Dvs. vede rezultatele efectuării fișelor de lucru, va putea să simtă că aceasta este recompensa lui. Totuși, metoda pe care o folosiți, oferirea recompensei, este importantă. Recompensa nu trebuie să fie tot timpul ceva dulce, ci puteți să-i citiți o carte sau să-i spuneți că mergeți în parc să vă jucați împreună. Și aceste lucruri pot fi considerate recompense. Ar trebui să discutați cu fiul Dvs. în ce constau recompensele. În plus, ar trebui să observați și eforturile fiului Dvs.
Scoateți la iveală abilitatea fiului Dvs. de a lucra independent în timpul activităților, făcându-l să fie nerăbdător să obțină ceva, fapt ce duce la abilitatea de a face ceva nou. De exemplu, o dată ce fiul Dvs. învață să scrie literele cu ajutorul fișelor de lucru, îi puteți spune, „Când desenezi, vei putea să scrii numele tău pe lucrare” sau „După ce termini de făcut fișele de lucru, ce vrei să te joci? ” Sau puteți folosi abțibilduri ca și recompensă și să creați un tabel al realizărilor, astfel ca fiul Dvs. să poată vedea ce activități a făcut sau ce eforturi a depus. El va putea obține un sentiment al realizării, al succesului. Această metodă va fi foarte eficientă în dezvoltatea asertivității și a independenței fiului Dvs.
Ce ar trebui să fac pentru a progresa eficient cu fiica mea?
【Î】 Fiica mea învață cu ajutorul materialelor didactice Shichida. Cu toate acestea, când încerc să o învăț, se cuibărește în poalele mele și nu mai este serioasă. Oare este mai bine să o învețe altcineva? Oare ar trebui să o pună să facă activitățile, chiar dacă acest lucru ar însemna să o cert?
【R】 Pentru a face activitățile într-un mod eficient, este important să aveți o relație de încredere cu fiica Dvs. Înainte de activități, îmbrățișați-o și mângâiați-o, spunându-i “○○, te iubesc mult de tot. Inima mea este întotdeauna cu tine, așa că te poți bucura de activități.“ Dacă îi puteți arăta sincer iubirea Dvs. și crea o relație bună cu fiica Dvs., lucrurile vor începe să meargă bine. Nu trebuie ca altcineva să facă activitățile cu fiica Dvs. sau să o certați și să o forțați să facă lucruri. Încercați să aveți mai mult contact fizic cu ea, vorbiți mult cu ea și arătați-i că o iubiți. Dacă ea simte iubirea Dvs. și trăiește un sentiment de unitate, se va bucura de orice activitate, atâta timp cât le face împreunăcu Dvs.
În mod contrar, dacă întodeauna îi spuneți cuvinte negative sau o certați, ea își va pierde încrederea în activități. Prin contact fizic, arătați-i că o iubiți, îmbrățișând-o strâns timp de 8 secunde. De asemenea, este important să aranjați în așa fel activitățile, încât să o puteți distra în timp ce vă bucurați de activități împreună. Fără să o forțați pe fiica Dvs., puneți accent pe preferințele și interesele, hobby-urile ei.
Fiica mea nu poate învăța japoneza și matematica corect, deoarece citește propozițiile pe măsură ce și le imaginează.
【Î】Fiica mea de 7 ani a început să fie agitată de când a început să meargă la școală. Nu citește cu atenție propozițiile de la teste. Ea înțelege propozițiile ca pe propriile ei propoziții imaginare și răspunde la ele. A trecut prin fișele de lucru Shichida și nu mi-am făcut deloc griji în legătură cu ea. Dar acum, sunt îngrijorată de aceste rezultate neașteptate. Citește zilnic cărți, însă schimbă propozițiile.
Primește B-uri la japoneză și matematică. Niciodată nu îi zic că trebuie să obțină A-uri la toate materiile, dar cred că ”Abilitățile ei nu se îmbunătățesc. Poate ar trebui să o duc la meditații.”
【R】Atunci când copiii își creează propriile lor propoziții, înseamnă că folosesc emisfera dreaptă. De acum încolo, ar trebui să continuați să puneți accent pe exercițiile pentru emisfera stângă. Continuați să o puneți să facă fișe de lucru. Este necesar să facă cât mai multe activități, care conțin lucruri pe care le poate face ușor. De asemenea, folosind fișe de lucru, puneți-o să scrie cât mai mult posibil. Încercați ca ea să-și folosească atât abilitățile emisferei drepte, cât și pe cele ale emisferei stângi.
De asemenea, vârsta de 7 ani este una în care părinții ar trebui să-și ajute copii să învețe pe cât de mult posibil. Prima dată, citiți întrebările împreună cu ea și ajutați-o să le înțeleagă, în caz că ea nu poate. Dacă lăudați ceea ce poate face, fiica Dvs. își va dezvolta motivația de a face fișe de lucru. Puterea ei de concentrare va crește. Pentru o perioadă scurtă de timp ar trebui să o ajutați la cât mai multe activități și să o ajutați să se dezvolte.
Dacă nu aveți fișe de lucru, ar trebui să faceți cu ea testele pe care le-a avut la școală sau întrebările din manual.
Fiica mea nu și-a creat niciun obicei de a învăța constant.
【Î】 Fiica mea are 9 ani. Îi place să fie activă și să-și imagineze. Nu și-a format un obicei de a studia constant și zi de zi. Chiar dacă i-am făcut un program de activități, nu îl poate respecta. Dacă o forțez să facă lucruri când nu vrea să le facă, scrie niște răspunsuri nepotrivite. De asemenea, este la lecții între orele 8 p.m. și 10 p.m.
【R】 Prima dată, gândiți-vă care sunt cele mai bune perioade de învățat. Dacă este posibil, fiica Dvs. ar trebui să învețe dimineața, înainte să meargă la școală, când este liniștită. Cel mai bun moment pentru creier să învețe este dimineața. Fiica Dvs. poate învăța semnificativ într-un timp foarte scurt. Încercați să-i formați un obicei de a o duce la culcare și de a o trezi devreme, astfel încât să se trezească cu 5 minute mai devreme pentru a învăța. Al doilea cel mai bun moment pentru studiu este după prânz sau seara, după baie. Cu toate acestea, fiecare familie este diferită. Verificați dispoziția fiicei Dvs. puneți-o să studieze la o oră potrivită pentru toată familia.
De asemenea, nu ar trebui să o lăsați să studieze singură. În schimb, stați cu ea puțin și învățați împreună. Dacă adăugați alte activități pe lângă lecții, va fi și mai dificil să-i găsiți timp pentru a le face. Acum, încă este dificil ca fiica Dvs. să se gândească și să respecte programul de studiu. Creați împreună cu fiica Dvs. un program rezonabil și ajutați-o să-l respecte cu strictețe, devenind treptat obiceiul ei. La început, va fi dificil pentru ea, așa că ajutați-o să-și formeze obiceiul, punând-o să gândească independent și treptat la cum să respecte programul de studiu.
De când fiul meu a început să meargă la grădiniță, nu mai face fișe de lucru.
【Î】 Fiul meu are 4 ani și o lună. Începând cu luna a aprilie a început să meargă la grădiniță. Înainte, după micul dejun îi arătam carduri cu imagini, cu puncte și făcea fișe de lucru. Cu toate acestea, acum îmi spune, “Voi face fișele de lucru după ce mă întorc de la grădiniță.” Când încerc să-l pun să facă fișe de lucru după ce se întoarce acasă, îmi spune “ Nu pot pentru că sunt obosit.” și nu încearcă deloc. (Dacă îl forțez, plânge). Îmi fac griji că ar trebui să nu mai fac fișe de lucru cu el, până când se obișnuiește cu noul mediu.
【R】Și pentru adulți este greu să se adapteze în medii noi. Ați creat un obicei bun de a face activități dimineața cu fiul Dvs., așa că ar trebui să păstrați acest obicei. Creați un obicei de a-l pune pe fiul Dvs. la birou să învețe pentru o perioadă de timp stabilită. Pentru a face acest lucru, ar trebui să încercați să-l duceți la culcare și să-l treziți devreme și să păstrați ore fixe. Creați ritmuri de viață pentru el.
Puneți-l să facă fișele de lucru în 10-20 de minunte înainte de a merge la grădiniță. Dimineața, ritmurile corpului sunt cele mai bune.
Dacă învață dimineața, va înțelege ce învață. De asemenea, el poate învăța o cantitate considerabilă de informații într-un timp foarte scurt. Se obișnuiește să învețe dimineața, chiar și după ce va merge la școală, va putea să-și continue activitățile zilnice cu ușurință.
De asemenea, după ce fiul Dvs. se întoarce de la grădiniță, găsiți-vă timp să faceți cu el activități cu carduri cu imagini sau cu puncte.
Dacă fiul vostru urăște fișele de lucru, este posibil ca el să simtă că sunt prea grele. Verificați să vedeți dacă nu cumva conținutul fișelor de lucru este prea greu și întrebați-l de ce le urăște. Dacă simte că fișele sunt grele, întoarceți-vă la părțile pe care le poate face ușor, ajutați-l să înțeleagă acele părți, după care continuați cu fișele de lucru..
După ce fiica mea a început să meargă la școală, nu mai are timp pentru fișe de lucru.
【Î】 Primăvara aceasta fiica mea a intrat în clasa pregătittoare. Am achiziționat “Fișele de lucru pentru limba japoneză, matematică și emisfera dreaptă pentru copiii din școala primară”. Ea a început să le facă de când a început vacanța de primăvară, completând câte 2 fișe de lucru pe materie și pe zi conform instrucțiunilor. Cu toate acestea, după ce a început școala, și-a pierdut motivația din cauză că ajunge târziu acasă, le promite prietenilor că se joacă zilnic și este obosită. În plus, am rămas surprinsă de ritmul rapid în care se fac materiile la școală. Conținuturile orelor de la școală au ajuns să fie la nivelul la care a ajuns ea în urma activităților Shichida făcute acasă. Fiica mea, care iubește de obicei să facă exerciții, acum nu mai vrea să le facă. Încerc să mă gândesc la diferite moduri de a o motiva, cum ar fi să fac cu ea un program și un tabel al realizărilor și să o las să lipească abțibilduri dacă face fișele de lucru, însă aceste metode nu sunt eficiente. Orele ei de la școală avansează așa de repede. Ce ar trebui să fac? Îmi puteți oferi câteva sugestii ajutătoare?
【R】 Ar trebui să-i schimbați programul și să învățe dimineața, pentru a se putea concentra pe activități într-un timp foarte scurt.
Ritmurile de viață ale copiilor se schimbă complet după ce merg la școală. Nu vor putea să-și păstreze obiceiul de a învăța după ce se întorc de la școală, deoarece prietenii îi vor ruga să se joace împreună. Cu toate acestea, chiar dacă părinții își pun copiii să învețe seara, aceștia sunt obosiți și adorm repede. Este dificil pentru copii să învețe în acest moment al zilei. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face după ce copilul intră la școală este de a-i crea obiceiul de a merge la culcare și de a se trezi mai devreme și de a învăța înainte de micul dejun. Dacă îi formați obiceiul de a învăța dimineața când mintea este ageră, ea se poate concentra și termina lecția într-un timp foarte scurt. Ar trebui să vă asigurați că-și face tema și pentru puțin timp nu mai faceți fișe de lucru cu excepția celor care conțin ceea ce învață la școală.
Este normal ca lucrurile să nu meargă ca de obicei, deoarece obiceiurile fiicei Dvs. și modul în care își folosește energia după ce intră la școală se schimbă. Cu toate acestea, după puțin timp, ea se va obișnui cu mersul la școală și va avea timp liber.
În acest moment, ar trebui să vă gândiți la ce lucruri ar trebui corectate. Asigurați-vă să puneți accent pe formarea obiceiului de a-și face tema primul lucru după ce se întoarce de la școală. Când învață dimineața, este dificil pentru ea să învețe singură, așa că stați cu ea, însă nu ar trebui să o ajutați. Este suficient să stați lângă ea și să faceți altceva. Nu este eficient să o lăsați să învețe singură în camera ei. Studiul în camera ei reprezintă un obstacol pentru ea. Este bine ca ea să învețe în aceeași încăpere în care vă aflați și Dvs.
Vă rugăm să încercați aceste lucruri.
Când fiul meu are teme pentru acasă, nu face activități.
【Î】 Fiul meu care se află în clasa I crede că nu trebuie să facă activități pentru că are temă de la școală. Când îl întreb dacă facem activitatea cu carduri sau fișele de lucru, urăște să le facă. Îmi spune, “Abia am terminat de învățat, așa că nu mai trebuie să le fac și pe acelea.” Chiar dacă le face, nu vrea de bună voie. Vreau ca el să facă activități pentru emisfera dreaptă în mod constant, în timp ce se află în școala primară și are relativ puține teme de făcut….
【R】 Cel mai important lucruri când vine vorba de activități este de a te bucura de învățat și de a face activități distractive. Dacă încercați să-l puneți să facă activități, înseamnă că îl forțați să le facă. Este dificil să creați timp pentru activități, deoarece are și teme de făcut pentru școală. Însă dacă termină activitățile înainte să meargă la școală și își termină și tema, se poate juca cât vrea el. Vă recomandăm să-l treziți pe fiul Dvs. mai devreme și puneți-l să facă activități înainte de a merge la școală. Ar trebui să-l treziți între orele
6:00 și 6:30 a.m., puneți-l să termine fișele de lucru înainte de a merge la școală. Pentru a-l trezi mai devreme, este important să se culce mai repede. Creați ritmurile zilnice ale fiului Dvs. și puneți-l să se culce la ora 8 sau 9 seara cel târziu. Până când fiul dvs. se va obișnui cu acest program, probabil îi va fi greu, însă odată ce o va face, va putea să avanseze cu studiul, chiar și atunci când va trece în clase mai mari.
Dacă poate face aceste activități în mod constant, ar trebui să lipiți abțibilduri sau să faceți un semn pe un calendar sau pe orar. Dacă le poate face constant timp de o lună, ar trebui să-i dați un fel de recompensă. Pregătiți-o, spunându-i “Te voi duce oriunde vrei tu să mergi,” sau “Îți voi cumpăra o carte.”
Ar trebui să puneți accent pe modul plăcut în care să realizați activitățile pentru emisfera dreaptă. Dacă fiul Dvs. se distrează, cu siguranță vor apărea și unele rezultate. Faceți-vă timp pentru activități dimineața sau când sunteți liberă în week-end.
Vreau să cânt împreună cu fiul meu sau să facem jocuri cu degetele….
【Î】 Fiul meu de 2 ani nu este interesat de muzică, chiar dacă îi pun Cd-uri. Nu pare să-i placă nici jocurile cu degetele, dansul sau cântecele. Dacă are o jucărie, se joacă cu ea. Vreau să cânt împreună cu el sau să fac jocuri cu degetele. Ce ar trebui să fac?
【R】În primul rând, creați un mediu în care fiul Dvs. se poate bucura de muzică și cântece. Învățați-l despre cât de plăcută este muzica. Ajutați-l să se familiarizeze cu muzica, punându-i pe fundal să asculte sau cântați cântece. Însă, nu ar trebui să încercați să faceți anumite lucruri sau să-l puneți pe fiul Dvs. să le facă, ci din contră amintiți-vă să vă bucurați. Dacă îi arătați fiului Dvs. că vă place muzica, cântând la un instrument muzical sau mișcându-vă corpul după ritm, și el va simți bucuria muzicii.
Ae trebui să alegeți muzica care îi place sau ceva potrivit vârstei lui, și să-l puneți să o asculte cât de mult posibil. Treptat va începe ă-i placă. Copiii își pot imagina liber ceea ce aud și se pot bucura de lumea lor imaginară, deoarece muzica nu are elemente vizibile.
Aceasta este o modalitate eficientă de a dezvolta sensibilitatea copiilor.
În ultima vreme fiica mea nu se joacă cu jucăriile ei educative. Ce modalitate bună există pentru a o ajuta să se joace din nou cu ele?
【Î】Am cumpărat jucării educative înainte ca fiica mea să intre la grădiniță și s-a jucat cu ele. În ultima vreme, nu mai vrea să se joace cu ele. Acum se joacă cu plușuri. Îmi doresc ca ea să se joace cu puzzle-uri sau cuburile de lemn. Îmi puteți da câteva sugestii de cum aș putea să lucrez cu fiica mea de 4 ani și 2 luni?
【R】Pentru a-i atrage atenția fiice Dvs., ar trebui ca Dvs. să vă jucați cu animalul ei de pluș preferat. Dacă vede că folosiți lucrul ei preferat ca și subiect și îi arătați că vă jucați cu el, ea va deveni interesată. De exemplu, „Voi face pentru iepuraș o casă din cuburile de lemn!” sau „Iepruașule, haide să facem un puzzle împreună”.
Dacă fiica Dvs. este interesată, asociați lucrurile ei preferate cu activitățile și puneți-o să le facă. De exemplu, „De ce nu-i desenezi iepurașului un morcov? Îi va plăcea așa de mult”, sau „Îl poți învăța pe iepuraș să facă un puzzle?”
S-ar putea ca celor mici să le displacă să fie învățați, dar le place să învețe prin joc. Nu vă gândiți că trebuie să o puneți pe fiica Dvs. să facă ceva, ci priviți-o ca fiind perfectă, așa cum este. Arătați-vă iubirea și sentimentul că „sunteți fericită că ea există”. Își va deschide inima și se va bucura să facă activități împreună cu Dvs.
Fiul meu ascultă doar același CD.
【Î】 Fiul meu are 2 ani. El vrea să asculte aceeași melodie de mai multe ori pe zi. Vreau ca el să asculte mai multe genuri de muzică.
Fiica mea (de 5 ani) se plictisește să asculte aceeși muzică. Însă, dacă schimb CD-ul cu altul, fiul meu începe să plângă. Ce ar trebui să fac?
【R】Dacă fiul Dvs. nu pare să se plictisească de CD, este în regulă să-l lăsați să asculte aceeași muzică. Există două modalități de a citi cărți ilustrate copiilor: „lectura extensivă” (citirea mai multor cărți ilustrate) și „lectura atentă” (citirea aceleiați cărți ilustrate de mai multe ori). În mod similar, așa cum puteți să-i lărgiți orizontul muzical al fiului Dvs., tot așa puteți să-i dezvoltați sensibilitatea muzicală, punându-i aceeași muzică de mai multe ori. Cu toate acestea, alocați în mod constant un interval de timp pentru ascultarea CD-ului preferat, astfel încât să nu ascultați întotdeauna același cântec, iar fiica Dvs. să nu se plictisească. Ar trebui să împărțiți intervalul de timp în două, o dată să ascultați ce vrea fiica Dvs., odată ce vrea fiul Dvs. și continuați să faceți cu rândul.
De asemenea, când fiul Dvs plânge pentru a-și spune punctul de vedere, este evident că ego-ul său se dezvoltă. El face acest lucru pentru că se află într-un proces de creștere. Cu toate acestea, dacă acceptați cererile sale excesive, cum ar fi ascultarea aceluiași cântec mai mult decât timpul decis, fiul Dvs. ar putea ajunge egoist și incapabil să suporte anumite situații.
.
De asemenea, când fiul tău strigă să-și exprime opinia, este o dovadă că ego-ul lui se dezvoltă. El face acest lucru pentru că crește mereu. Totuși, dacă acceptați exigențele sale excesive, cum ar fi ascultarea aceluiași cântec mai mult decât timpul stabilit, fiul tău ar putea crește să fie egoist și în imposibilitatea de a suporta anumite situații. Pentru a preveni acest lucru, ar trebui să stabiliți reguli clare și să i le comunicați. Odată ce faceți o regulă, ar trebui să o respectați. Copiii de 2 ani sunt capabili să-și țină promisiunea.
Ar trebui să faceți împreună promisiuni, de genul „Poți asculta CD-ul de ○ (număr) ori”, sau „Când brațul lung al ceasului ajunge la numărul ○ (număr), vom opri CD-ul.” Spuneți-i astfel încât să-și poată ține promisiunea. Când poate să-și țină promisiunea. Lăudați-l sincer că a reușit, îndeplinindu-i o dorință personală. În acest fel, el nu va mai încerca pur și simplu să-și impună părerile. El va deveni un copil independent, care poate să-și păstreze promisiunea și să aibă un control de sine. După ce fați promisiunea clară împreună, dacă dorește să asculte CD-ul în mod repetat, însă respectă numărul stabilit, atunci ar trebui să-i acceptați cererea. Pe de altă parte, nu ar trebui să-l forțați să asculte alte CD-uri, ci să-l încurajați să se bucure atunci când le ascultă, spunându-i „Ce ar fi să ascultăm în continuare Asako-san?”
Fiicei mele îi este frică să asculte CD-uri.
【Î】 Începând cu vârsta de 4 luni, fiicei mele i-a fost frică să asculte CD-uri. Ascultă doar muzică de relaxare. Oare ar trebui să aștept până vrea să asculte și altă muzică? Acum are 2 ani și 7 luni.
【R】 Nu ar trebui să faceți ceea ce nu-i placeși să începeți cu ceea ce îi place. De asemenea, dacă volumul CD-ului este prea tare, s-ar putea să fie iritată din această cauză și să nu vrea să asculte. Dacă este posibil, dați volumul mai încet până când vedeți că nu o mai deranjează sunetele, chiar și în timp ce vorbiți. Asimilarea naturală a conținutului de pe CD se poate face la nivel subconștient, dacă dați foarte încet muzica, astfel încât să se audă pe fundal, în timp ce vă jucați împreună sau când mâncați. Nu încercați să o forțați să asculte altceva, ci în schimb puneți CD-ul la un volum mic. Cu toate acestea, dacă tot urăște să asculte muzică de pe CD, chiar și atunci când se aude în surdină, nu o forțați să o asculte, ci nu o mai puneți pentru o perioadă de timp. În acest caz, puneți-o să facă activitățile la care nu se folosesc Cd-uri (ex. puzzle-uri, fișe de lucru)..
Nu mai pot vedea la copilul meu efectele educației prenatale. Vă rog să-mi spuneți ce activități să fac acum.
【Î】Am un băiat de 1 an și 3 luni. Nu am mai făcut activități Shichida cu el de dinainte de a se naște. Când avea 6 sau 7 luni, mi-a spus ”Mami, sân.” Toată lumea a rămas surprinsă. A vorbit de când avea 10 luni. Cu toate acestea, după aceea, numărul cuvintelor pe care le folosește nu crește și nu poate ghici corect în cadrul activităților cu carduri, culori sau numere, chiar dacă o putea face înainte. Ce tip de activități ar trebui să fac cu el în viitor?
【R】Ceea ce menționați este dovada că egou-ul fiului Dvs. se dezvoltă. Pentru moment, vă rugăm să vă concentrați cu fiul Dvs. pe asimilare de informații noi (input). Copiii au un procentaj ridicat de a ghici corect în jocurile ESP atunci când undele cerebrale se sincronizează cu cele ale mamei lor. Cu toate acestea, când ego-urile copiilor se dezvoltă, inima, care era una cu a mamei lor, începe să se separe puțin. Înainte de a face activități, este important să fiți sigură că-i arătați iubirea Dvs. și că-i transmiteți un sentiment de unitate copilului îmbrățișându-l.
În plus, acum nu este momentul când trebuie să vă faceți griji dacă răspunsurile fiului dvs. sunt corecte sau greșite. Trebuie doar să faceți cu el doar activități de asimilare. Dacă sunteți dezamăgită, el va simți acest lucru și îi va fi și mai dificil să ghicească . În viitor, vorbiți cu el cât mai mult și citiți-i cărți. Dacă aveți timp, citiți-i 20 sau 30 de cărți ilustrate. De asemenea, el se află la vârsta potrivită de a asculta muzică de Mozart sau Cd-uri în limba străină. În primul rând, faceți activitățile menționate mai sus, și apoi mult mai târziu, gândiți-vă să faceți activități de verificare a informațiilor asimilate (output).
Când soacra mea stă cu fiul meu, ce activități ar putea să facă?
【Î】 Fiul meu va împlini în curând 4 ani. Am continuat să fac cu el activitățile de tip Shichida de când era bebeluș. Cu toate acestea, trebuie să mă internez câteva luni în spital, iar mama soțului meu va avea grijă de fiul nostru. Este greu penutr ea să facă activități, să-i citească cărâi ilustrate și să-i pună CD-uri. Soțul meu ajunge târziu acasă și acum fiul meu nu mai face nicio activitatea. Îmi fac griji că tot ce am făcut cu el, se va pierde, și nu își va mai folosi emisfera dreaptă, până m-aș întoarce acasă. Fiul meu nu este genul de copil care să ia inițiativa și să facă lucruri pe cont propriu. Îmi fac griji în legătură cu ce ar trebui să fac.
【R】 În timp ce soacra Dvs. are grijă de nepotul ei, îi va fi dificil să țină pasul cu activitățile. După ce vă reveniți, nu este prea târziu să reîncepeți treptat actvitățile cu fiul Dvs. Fără să gândiți negativ, vă rugăm să faceți ceea ce puteți pentru fiul Dvs. în situația în care vă aflați.
În primul rând, nu uitați să încercați să aveți cât mai multe contacte fizice cu fiul Dvs. De asemenea, aveți încredere în soacra Dvs., lăsați-o să facă ce poate în situația actuală și puneți-i la dispoziție toate materialele activităților. Fără să-i solicitați să facă multe lucruri, rugați-o să facă un singur lucru care îi place foarte mult fiului Dvs., cum ar fi fișele de lucru dimineața și cititul înainte de culcare. Acum, cea mai mare dorință a familiei este ca Dvs. să vă faceți bine. Vă rugăm să vă relaxați și să-l lăsați pe fiul Dvs. în grija soacrei și a soțului.
Capitolul V
Educație generală
Fiicei se pare că nu îi plac lecțiile de pian. Este bine dacă continuă să meargă la pian?
【Î】Am început să o duc pe fiica mea (4 ani) la pian în grup, înainte de ca ea să-și dorească, deoarece mătușa mea are o școală de pian. Fiicei mele îi lipsește motivația și nu vrea să meargă, însă am dus-o timp de un an și jumătate. Îmi fac griji că poate urăște pianul și, dacă se va ajunge la acest lucru, va avea un efect negativ asupra ei, dacă va continua.
【R】Pentru că fiica Dvs. are 4 ani, se află la o vârstă la care se poate exprima treptat verbal. Întrebați-o dacă vrea meargă cu adevărat la orele de pian sau nu. Dacă nu, ar trebui să o întrebați și motivul. Dacă nu vrea să meargă pentru că urăște pianul, nu este bine să o forțați să continue. De asemenea, este posibil să se bucure de pian, însă să nu-i placă să meargă la școală, la lecții pentru că simte că nu poate cânta bine. Dacă acesta este cazul, dacă este motivată, va exersa mai mult. Una dintre modalitățile de a o motiva este de a o duce să vadă alți copii de vârsta ei care cântă bine la pian.
Puteți face exercițiul de cinci minute de sugestii, și cu această ocazie, să-i transmiteți imaginea de a cânta la pian. După ce îi transmiteți la nivelul subconștientului imaginea de a se bucura și de a cânta bine la pian, duceți-o din nou pe fiica Dvs. la orele de pian.
În plus, bucurați-vă împreună de tehnica vizualizării, creând imagini în care ea se bucură că este pricepută să cânte la pian.
Oare ar trebui să nu-l mai duc pe fiul meu la orele de pian?
【Î】Fiul meu a început să învețe să cânte la pian când avea 3 ani și 1 lună. Uneori l-am forțat să stea în fața pianului, deoarece nu exersa deloc. Acum are 4 ani și 5 luni, însă nu exerseasză și îmi spune că vrea să renunțe. Mă întreb dacă ar trebui să-l mai duc în continuare la pian.
【R】Când copiii iau lecții, nu se distrează to timpul. S-ar putea să trebuiască să exerseze din greu. Deși nu este bine să-l forțați pe fiul Dvs, de asemenea este important ca el să depună efort și să continue ceea ce face. Încurajați-l să exerseze bine. În aceste momente, nu-i spuneți autoritar, „Trebuie să exersezi” sau „Trebuie să mergi la ora de pian”. În schimb, spuneți-i cuvinte pozitive, cum ar fi: „Profesorul tău așteaptă cu nerăbdare să te vadă,” și ” Ai făcut ○○ bine”.
Atunci când copilul ia lecții, un lucru important este acela de a se bucura să meargă și să învețe acolo. Dacă fiul Dvs. simte un stres mintal sau fizic și are rezultate puține, evoluția lui va fi greu de văzut. Deoarece fiul Dvs. se află la o vârstă când poate să-și spună părerea, vorbiți cu el despre ceea ce simte și întrebați-l ce părere are.
Fiica mea nu exersează bine la pian.
【Î】Fiica mea este în clasa a doua și ia lecții de pian, însă îi este greu să exerseze. Cred că probabil urăște să facă acest lucru pentru că atunci când a început, stăteam lângă ea și îi spuneam ce să facă, de parcă eram profesoara ei. Profesoara ei de pian o laudă adesea atunci când cântă ceva bine și când răspunde la ce este întrebată. Dar de clasa a doua ia lecții de pian, dar este dificil pentru ea să practice. Cred că probabil o urăște pentru că, când a început pentru prima oară, aș sta lângă ea și îi spun ce să fac ca și cum aș fi profesorul ei. Profesoara ei o laudă adesea pentru că poate face pe loc ceea ce i se cere. Dar acest lucru pare să nu existe în obiceiurile ei de practică. Dacă nu îi spun nimic, ea nu exersează. Ce ar trebui să fac?
【R】Se știe că orice își va pierde moticvați, dacă oamenii din jur le spun diferite lucruri. Găsiți punctele ei forte și lăudați-o, așa cum face adesea profesoara ei. În plus, puneți-o să facă exercițiul de vizualizare înainte să meargă la ora de pian. Este normal pentru atleți să facă exercițiul de vizualizare înainte de antrenamente sau competiții. Se crede că tehnica vizualizării este importantă și pentru alte lucruri diverse.
Cântatul la pian este un exercițiu important, însă înainte de a face acest lucru, puneți-o să facă exercițiul de vizualizare. Puneți-o să exerseze după ce își imaginează că este bună la pian. Folosind această metodă, ea va putea să facă orice bine și, deoarece va continua să-și folosească emisfera dreaptă, vor fi socase la iveală abilități extraordinare (ex. recunoașterea înălțimii sunetelor).
Sentimentele ei de a nu exersa bine vor dispărea. Îi puteți dezvolta încrederea în propria persoană, punând-o să-și imagineze că este bună la ceva anume. Dacă își recapătă încrederea, ea va dori de bună voie să exerseze, fără să-i spuneți nimic.
Interesele fiului meu nu se potrivesc cu ceea ce vrem să-l învățăm.
【Î】Ca părinte, sunt fericită că fiul meu își amintește diverse cunoștințe academice. Însă, nu acordă atenție lucrurilor care nu-l interesează. În cele din urmă ajung să-i impun sentimentele mele. Cum are în jur de 6 ani și este contra mea. Este rănit din cauza cuvinelor mele meschine și ajunge să fie într-o dispoziție proastă. Nu pot face activitățile bine. De exemplu, oare este bine pentru emisfera lui dreaptă să pui DVD-ul lui preferat la o viteză rapidă? Dacă are efect, este bine să-l pun din când în când?
【R】 La început, duceți-l în locuri unde poate vedea copii care se bucură de activități sau arătați-i cum Dvs. vă bucurați făcându-le. Niciodată nu va fi eficient, dacă credeți că „încercați să-l forțați să facă ceva”. Acest lucru se datorează faptului că vă impuneți sentimentele Dvs. și nu țineți cont de ale lui. Dacă îl forțați să facă ceva, atât el cât și Dvs. vă veți simți stresați din cauză că nu vrea să o facă. Dacă doriți să-l puneți să facă ceva, ar trebui să-i arătați că este foarte distractiv. Dacă vede alți copii că se distrează facând acel lucru, și el va vrea să-l facă. Dacă nu aveți cum să-i arătați așa, atunci arătați-i că Dvs. vă distrați făcând acel lucru. În acest caz, faceți acel lucru pentru o vreme și spuneți-i „Tatăl tău și cu mine facem asta, dar tu nu trebuie să o faci.” Copiii urăsc să fie forțați să facă lucruri, însă vor să încerce să le facă singuri, dacă vor vedea pe altcineva că se distrează făcându-le.
Folosind această metodă, indiferent de ce anume îl puneți să facă, este important să-i descoperiți interesele, deoarece acestea îl vor motiva să învețe. Este adevărat că este bine pentru emisfera dreaptă să se pună DVD-uri la viteză mare, însă este important să nu îl expuneți mai mult de 30 de minute, deoarece uneori copiii reacționează negativ la lumină sau culoare. De asemenea, la copiii cu vârsta sub patru ani încă se dezvoltă simțul vederii, așa că, de fapt nu recomandăm acest tip de exercițiu. Dacă fiului Dvs. nu îi place, nu ar trebui să-l forțați să se uite la DVD la viteză mare.
Oare ar trebui să-i înscriu pe copiii mei la diverse activități?
【Î】Vreau să-i duc pe copiii mei la diverse cursuri, probabil pentru că și eu când am fost mică am fost dusă la multe cursuri (balet, abac, caligrafie, pian). Dar soțul meu spune că ar trebui să începem să-i ducem doar dacă spun că vor. Cred că ar trebui să experimenteze diverse lucruri, să aleagă ceea ce vor să continue și să facă acel lucru. Ce ar fi mai bine? Copii mei nu vor putea alege dacă nu le cultiv mai întâi dorința sau interesul de a face ceva.
【R】După cum spuneți, ar trebui să vă gândiți că perioada în care se află copiii este una în care să cultivați dorința de a merge la cursuri. Ar trebui să-i puneți să încerce diverse lucruri, să descopere ce le place sau ce li se potrivește și să continue să meargă la acele activități. Cu toate acestea, dacă ceea ce vor să facă nu se potrivește cu ceea ce vreți Dvs. ca ei să facă, vorbiți atent cu ei pentru a vă asigura că nu îi forțați să facă ceva. Permiteți-le copiilor să facă ceea ce ar dori să facă.
Fiica mea poate să lipsească de la ore sau grădiniță?
【Î】 Am o întrebare în legătură cu fiica mea, care a început să meargă la grădiniță de anul acesta. Acum, se află în grupa mijlocie (al doilea an). De când a început să meargă în luna iulie la înot, nu mai vrea să mă lase să plec de fiecare dată când o duc la grădiniță. De asemenea, pare că vrea să renunțe și la orele de înot. În acest caz, oare ar trebui să o forțez să meargă în continuare?
Oare nu vrea să mai meargă la grădiniță penrtu că am forțat-o să meargă la înot? Este bine să stea cu mine acasă dacă îmi spune că nu vrea să meargă la grădiniță?
【R】Faptul că o duceți la înot, s-ar putea să fie prea mult pentru ea. Este important ca ea să se bucure de lecții. Dacă vă spune că nu vrea să meargă, faceți o pauză pentru puțin timp și observați-i comportamentul. Nu vrea să o părăsiți precum că se simte neliniștită.
Dacă nu vrea să meargă la grădiniță, lăsați-o să stea acasă, comunicați clar cu ea și creați o relație de încredere cu ea. Baza socialibității copilului este de a primi cantitatea adecvată de iubire de la mama lui. Dacă stați toată ziua cu fiica Dvs. și încercați să aveți cât mai mult contact fizic cu ea, va fi mulțumită, va fi primi dragostea Dvs. și va fi bine atunci când va trebui să se separe de Dvs. Dacă fiica Dvs. este mulțumită, își va îndrepta în mod natural ea atenția asupra lucrurilor din afară.
În plus, folosind cel cinci minute de sugestii, spuneți-i că instructorul ei de înot, educatoare și prietenii ei o iubesc foarte mult și că așteaptă cu nerăbdare să o vadă. Dați-i aceste sugestii pentru a se bucura de lecții și de școală.
Fiica mea este stângace. Oare este mai bine să o forțez să scrie cu mâna dreaptă?
【Î】 Am o întrebare în legătură cu fiica mea, care a împlinit 3 ani. Înainte, ținea farfuriile și creioanele fie cu mâna dreaptă, fie cu cea stângă. Însă de curând, ea vrea să țină lucrurile cu mâna stângă. Pare să fie stângace. A început să facă fișe de lucru, dar pare să-i fie dificil să traseze o linie de la stânga la dreapta (uneori se șifonează foaia de hârtie). Îmi este greu să o învăț cum să țină creionul sau cum să scrie pentru că eu sunt dreptace. Am auzit că nu trebuie să forțezi un copil stângaci să scrie cu mâna dreaptă, însă ar trebui să-i spun oare să țină lucrurile cu mâna dreaptă?
【R】Copiii cu vârste între 0 și 3 ani își folosesc emisfera dreaptă. Este normal ca ei să-și folosească mâna stângă, deoarece emisfera dreaptă controlează partea stângă a corpului. (Emisfera dreaptă este legată de mâna stângă prin nervii simpatici.) După ce copiii au peste 3 ani, funcția creierului lor se schimbă și încep să folosească emisfera stângă. Unii copii încep să-și folosească în mod natural mâna dreaptă, dar odată obișnuiți să-și folosească mâna stângă, va dura mult timp pentru a corecta acest comportament. Când părinții pasează ceva și folosesc mâna dreaptă sau sunt atenți ca cel mic să își folosească mâna dreaptă când face activități, majoritatea copiilor vor deveni dreptaci. Este mai bine ca fiica Dvs. să poată scrie cu mâna dreaptă. Dar, de asemenea este bine pentru ea să-și folosească în mod natural ambele mâini, așa că nu ar trebui să o forțați să-și folosească mâna dreaptă, ci mai degrabă să o îndrumați într-un mod mod cât mai natural posibil să poate face acest lucru.
Programele de știri conțin așa de multe știri rele. Oare ar trebui să-i las pe copiii mei să se uite la știri?
【Î】 Nu prea mă mai uit la programele de știri pentru că prezintă doar știri negative. Oare să-i las pe copiii mei să se uite la aceste programe pentru a afla mai multe despre societate? În caz că da, ce vârstă ar trebui să aibă pentru a-i lăsa să se uite la știri?
【R】Este necesar ca cei mici să urmărească programele de știri pentru a ști ce se întâmplă în lume, însă și mai important pentru ei este să-și dezvolte abilitatea de a se gândi la ceea ce se află în spatele știrilor sau abilitarea de a pune în practică ceea ce văd. Acum trăim într-o epocă a informației. Indiferent dacă avem sau nu nevoie, primim diferite tipuri de informații. Odată ce copiii Dvs. vor merge la școala primară, adesea vor alege singuri să vizioneze programele de știri. Pentru a vă pregăti pentru acest lucru, ar trebui să vă gândiți că momentul în care copiii merg la creșă și grădiniță este perioada în care ar trebui să intre în contact cu știrile și să învețe cum să privească informația.
La început, ar trebui să urmăriți știrile cu copiii dvs. și să îi puneți să se gândească la ce au văzut. Discutați cu ei despre știri și gândiți-vă împreună la semnificația lor. De exemplu, „Dacă se întâmplă acest lucru, atunci înseamnă că va avea loc … În acest caz, mă simt ○○. Tu ce crezi?” Ar trebui să începi cu un program de știri creat pentru copii. De asemenea, este important ca ei să asimileze cunoștințe de bază, nu numai de la TV, ci și din cărți și ziare.
Fiul meu este egoist și stabiliște reguli care îl avantajează pe el. Mă deranjează acest lucru când ne jucăm.
【Î】Când joc cărți cu fiul meu de 4 ani și vrea să primească rolul de profesor, este egoist și face niște reguli nerealiste. El nu creează un joc. Regulile lui sunt contrar regulilor reale și sunt îngrijorată. Vreau să fac cu el activități ESP, însă cred, pe baza acțiunilor lui, că nu le va putea face pentru mult timp.
【R】 Copiii trec printr-o fază în care vor să facă totul în felul lor. Este imposibil pentru părinți să încerce să-și controleze copiii sau să desfășoare activitățile în funcție de programul propriu, din cauză că cei mici, își vor crea pur și simplu propriile activități. Dacă fiul Dvs. stabilește o regulă, ar trebui să fiți de acord cu el, de exemplu, “Aceasta este o regulă distractivă, nu-i așa?” La început, ar trebui să-i satisfaceți dorințele. Dezvoltați imaginația fiului Dvs., întrebându-l “Mai ai și alte reguli distractive? “ Dacă vă jucați folosind regulile lui pentru puțin timp, el va fi mulțumit și va putea să asculte ceea ce îi spuneți. Apoi, ar trebui să-i prezentați câteva reguli de-ale Dvs, “Bine, acum voi adăuga o regulă.“ Dacă părinții îi ascultă și acceptă sentimentele copiilor, și ei vor putea să accepte sentimentele părinților lor. Fiul Dvs. va putea să mediteze și să facă exercițiile de respirație controlată ușor, și va ghici corect la jocurile ESP.
Unele materiale oferite de Shichida sunt casete video sau CD-uri. Cred că acest lucru se află în contradicție cu ideea Dvs. de educație.
【Î】Am o fiică mai mică de 1 an. Nu o las să se uite la TV pentru că știu că „are o sută de efecte negative asupra copiilor și niciunul bun”.
Cu toate acestea, unele materiale oferite de Shichida sunt casete video, iar temele ei de la cursurile Shichida pot fi vizualizate pe calculator. Cred că acest lucru este în contradicție cu ideea dvs. de educație.
【R】Este adevărat că părinții ar trebui să nu-i lase pe copii să se uite la TV și să stea la calculator perioadă îndelungată. Însă, dacă părinții le folosesc bine, aceste modalități media ar putea fi materiale didactice bune. Un părinte care le permite copiilor să se uite la Tv sau la casete video nu este un părinte rău. Ce nu este bine este când părinții folosesc televizorul pe post de dădacă, lăsându-i pe copii să se uite desene sau altceva pentru o perioadă mai lungă de timp sau sunt incoerenți cu copiii lor. În special când copiii sunt foarte mici, tevelizorul are „o sută de efecte negative asupra copiilor și niciunul bun”. Încercați să nu o lăsați pe fiica Dvs. să se uite la televizor perioadă îndelungată.
Cu toate acestea, copiii cu vârsta de peste 2 ani își pot folosi atât emisfera dreaptă (partea creierului care învață prin imagini), cât și pe cea stângă (partea creierului care învață prin limbaj), prin vizionarea video-urilor în mod repetat. Dacă folosiți eficient videoclipurile ca și materiale didactice pentru asimilarea limbajului, acestea vor fi materiale didactice bune. Când le folosiți, ar trebui să limitați timpul de uitat la televizor, casete video sau CD-uri la mai puțin de o oră și jumătate. Aveți grijă ca încăperea să fie luminoasă, iar fiica Dvs. să stea la o distanță de cel puțin 3 metri de televizor. Dacă simțiți că s-a uitat prea mult la tv, ar trebui să încercați să lucrați cu ea folosind propriile cuvinte, cum ar fi să-i citiți o carte sau să vorbiți mult cu ea.
Nu vreau să-l las pe fiul meu să joace jocuri pe calculator…
【Î】Am o întrebare în legătură cu fiul meu care este în clasa a doua. În familia noastră am decis că nu vom cumpăra niciodată jocuri video sau să avem jocuri electronice portabile. Cu toate acestea, toți prietenii lui se joacă. Pe fiul nostru nu-l cheamă să se joace cu ei pentru că știu că nu are jocuri electronice. Rămâne singur după ore. (el se înțelege bine la școală cu prietenii lui.) Își iubește prietenii.
Când îl văd că se simte singur, mi se face milă de el, însă nu vreau să schimb regula casei. Sunt îngrijorată. Vă rog să-mi dați câteva sfaturi bune.
【R】 Majoritatea copiilor au jocuri video acasă. Abia mai ies să se joace în aer liber și stau în casă toată ziua. Dacă nu au un anumit joc video, nu se pot juca cu prietenii lor. Aceste cazuri tot cresc. Deoarece v-ați decis să nu cumpărați niciodată jocuri electronice portabile sau console de jocuri video, este important să urmați regulile familiei dvs. și să comunicați cu fiul dvs. fără să acționați contrar a ceea ce ați decis. Din moment ce fiul Dvs. se întâlnește cu prietenii lui și încă este inclus în grupul de prieteni de la școală, ar trebui să găsiți și alți copii care se pot juca cu el după școală. Una dintre modalitățile de a-l ajuta să-și facă prieteni este de a se participa la un eveniment sau de a se înscrie la un club. Sau puteți să-i oferiți ocazia de a-și face prieteni, înscriindu-l la anumite cursuri.
Poate că dată fiind situația actuală, se va plictisi, însă cu siguranță va putea să-și facă prieteni noi. Ar trebui să-l încurajați să-și găsească noi prieteni spunându-i: „Unii copii vor să se joace în aer liber. Haide să găsim astfel de prieteni.” Trebuie să-i arătați fiului Dvs. că-l iubiți și să-i transmiteți imagini pozitive. Sprijiniți-l mental și îndrumați-l în așa fel încât să poată să se bucure de viață.
Capitolul VI
Nutriție・Educație fizică
Nu pot să nu-l alăptez pe fiul meu. Cum ar trebui să procedez ca să-l înțarc?
【Î】Fiul meu are 1 an și 5 luni și vrea să fie alăptat. Am auzit că acest lucru ar avea un efect negativ asupra dezvoltarea limbajului său.
Vreau să nu mai sugă, dar îmi fac griji pentru că se trezește noaptea și plânge de două sau trei ori. Nu am probleme cu el în timpul zilei, pentru că este fericit tot timpul. Îmi puteți oferi vă rog câteva sfaturi.
【R】După ce copiii au peste un an, influența pozitivă a laptelui matern asupra imunității dispare. Copiii sug lapte mai ales pentru că vor să se cuibărească la sânul mamei. În cadrul metodei Shichida, dacă un copil poate mânca alimente solide, recomandăm ca mama lui să nu-l mai alăpteze, când are în jur de 15-18 luni. Ar trebui să observați starea copilului Dvs. și să hotărâți când ar fi cel mai bun moment ca să vă opriți din alăptare. Odată ce decideți momentul, vă rugăm să aveți încredere în decizia luată și să vă țineți de ea. De asemenea, esre necesar să aveți o voință puternică și să fiți hotărâtă.
Puteți să vă desenați pe piept personajul lui preferat și să-i spuneți „Pisica îți spune la revedere. De azi, vom opri alăptarea. Hai să ne luăm la revedere împreună. La revedere!” Cu toate acestea, atingerea sânului mamei poate liniști copiii. Îmbrățișați-l pe fiul Dvs. pentru a simți această ușurare și jucați-vă des cu copiii în timpul zilei.
Nu pot să-mi înțarc fiica.
【Î】 Fiica mea are 2 ani și 2 luni. Încă vrea să o hrănesc la sân și o alăptez. Am convins-o de mai multe ori să nu mai mănânce la sân, însă în cele din urmă plânge de parcă ar fi posedată. De asemenea, nu adoarme fără să o alăptez. Nu are lipsă de contact fizic, iar soțul meu și cu mine o îmbrățișăm câte o dată în fiecare zi.
【R】Toți copiii vor trec prin experiența de înțărcat și, în cele din urmă, vor înceta să mai ceară să fie alăptați. Însă, sentimentele dvs. negative îi sunt comunicate fiicei Dvs. sub formă de unde. Nu luați lucrurile prea în serios. În schimb, comunicați cu ea din inimă. În astfel de situații, cele cinci minute de sugestii, în care părinții oferă sugestii la nivelul subconștientului, sunt mult mai eficiente decât încercarea de a vă convinge copilul să nu mai ceară să fie alăptat atunci când este treaz. Când fiica Dvs. doarme, ar trebui să-i dați sugestii și să o mângâiați, spunându-i „○○ (numele ei), tu acum dormi, dar în capul tău există un loc treaz. Așadar, vei putea auzi ce-ți spun. Te iubesc foarte mult. Inima mea rămâne întotdeauna cu a ta. Poți să renunți cu ușurință de alăptat. Vezi. Ai reușit.” Arătați-i fiice Dvs. că aveți încredere în ea și imaginați-vă că ea pune în practică sugestiile Dvs.
Fiul meu are deja 1 an, dar nu prea mănâncă alimente solide.
【Î】Fiul meu are deja un an, dar nu mănâncă alimente solide. Încă se mai hrănește la sân. Probabil că nu mănâncă alimente solide, pentru că încă îl alăptez. Dar este important pentru el să „mestece” lucrurile. Sunt îngrijorată că, deși fiul meu are un an, nu am început să-l hrănesc cu alimente solide. Îmi puteți oferi câteva sfaturi?
【R】Înainte de a-l alăpta, încercați să-i dați fiului Dvs. alimente solide. Chiar dacă mănâncă puțin, este bine. Alăptarea are multe beneficii pentru copii, cum ar fi aprofundarea relației de încredere cu mama lor și sarcina importantă de dezvoltare a imunității. Totuși, dacă sunt alăptați pentru o perioadă lungă de timp, acest lucru le-ar putea cauza o nutriție dezechilibrată sau carii.
De asemenea, dacă dezvoltarea puterii de masticație a copilului este întârziată, și dezvoltarea minții și a limbajului vor fi întârziate mai mult decât la alți copii. Metoda de procesare a alimentelor solide este diferită pentru fiecare copil, dar încercați să-l alăptați pe fiul Dvs. după ce i-ați dat să mănânce alimente solide. Nu trebuie să creșteți deodată cantitatea de alimente solide. Ar trebui să încercați să-i dați o lingură plină de mâncare solidă. Primul pas când încearcă alimente solide este de a exersa mestecarea mâncării. Ar trebui să-i dați ceva foarte ușor de mestecat. Începeți cu suc de fructe, care este tot lichid, la fel ca laptele de mamă, însă de culoare diferită.
Apoi, treceți la terci de orez, la orez pasat, cartofi fierți și pasați și la legume fierte și pasate. Dacă poate pasa mâncarea cu limba sau gingiile și mesteca, ar trebui să-i dați o felie subțiră dintr-o legumă fiartă. Puneți-l să țină în mâna leguma respectivă și s-o mănânce.
Dacă puteți continua cu înțărcarea, ar trebui să nu-l mai alăptați cât mai curând posibil.
Încă o mai alăptez pe fiica mea de 3 ani.
【Î】 Fiica mea are 3 ani și încă o mai alăptez. Mănâncă la sân dimineața când se trezește, înainte de somnul de după-amiaza și când se duce noaptea la culcare. Se trezește o dată la câteva ore, o alăptez și apoi adoarme din nou. Cred că acest lucru se datorează pentru că o alăptez înainte de a merge noaptea la culcare. Sunt puțin obosită și simt că fiica mea nu poate dormi profund. Nu am reușit să o înțarc, deși am încercat de mai multe ori, pentru că nu pot suporta atunci când începe să plângă. Cu toate acestea, vreau să nu o mai alăptez. Ce ar trebui să fac?
【R】 Fiica Dvs. nu se trezește noaptea pentru că vrea să mănânce la sân. Probabil se trezește pentru că așa are obiceiul. Dacă îi permiteți să continue așa, va fi mai dificil să o înțărcați mai târziu. Dacă mănâncă suficient, nu va mai avea nevoie de lapte de mamă.
Asigurați-vă că îi dați 3 mese pe zi.
Pentru a nu o mai alăpta în mijlocul nopții, este necesar să aveți voință și să fiți hotărâtă. Odată ce vă hotărâți să nu o mai alăptați, faceți întocmai, adică dacă nu o mai alăptați trei zile, apoi începeți să o alăptați din nou pentru că plânge, nu este bine. Încercați să o adormiți ușor, mângâind-o pe corp sau ținând-o în brațe. În plus, înainte de a o duce la culcare seara, faceți-i o baie în apă caldă și dați-i să bea un pahar cu apă, pentru a dormi profund până dimineața. În timpul zilei, asigurați-vă că se joacă activ. Încercați să aveți cât mai mult contact fizic cu ea decât de obicei, ca pregătire pentru înțărcat. Ajutați-o să scape de anxietăți, arătându-i că o iubiți. Dacă ea este mulțumită, se va liniști și va putea să renunțe la laptele de sân.
De asemenea, este bine să faceți cu ea cele cinci minute de sugestii, spunându-i „Inima mea este întotdeauna cu tine. Așa că, nu-ți face griji. Tu poți dormi liniștită până dimineața.” Este important să aveți încredere în fiica Dvs. că va reuși. Dacă continuați cu înțărcarea și sunteți îngrijorată în legătură cu acest lucru, nu va funcționa. Aveți încredere în fiica Dvs. și continuați cu inima liniștită și împăcată.
Mă îngrijorează faptul că fiul meu se joacă în timp ce mănâncă. Dacă mă supăr pe el, se joacă și mai mult.
【Î】 Fiul meu are 1 an și 2 luni. Sunt îngrijorată pentru că se joacă în timp ce mănâncă și cred că acest lucru este o problemă serioasă.
Este bine pentru el că vrea să mănânce singur. Dar, dacă îi dau să țină o lingură în mână sau bețișoare, lovește cu ele în farfurie. De asemenea, aruncă cu lingura sau bețișoarele și răstoarnă farfuria cu susul în jos. Prima dată, încerc să-l conving să nu facă aceste lucruri, spunându-i „Nu trebuie să faci risipă la mâncare.”. Dar în cele din urmă mă înfurie și strig „Nu!”. El pare fericit și începe să joace și mai mult. Mă îngrijorează acest lucru.
【R】Fiul dvs. este la o vârstă la care copiii învață diferite lucruri prin experimentare. Copiii vor mânca adesea în moduri care nu ne sunt clare dacă mănâncă sau se joacă. Dar, dacă li se permite să mănânce singuri, ei vor deveni repede pricepuți să facă acest lucru. Dacă puneți pe fața de masă o folie de plastic sau îi puneți lui un șorț, el va crea mai puțină mizerie. De asemenea, este bine să-i dați ceva ce poate ține. Motivația lui de a mânca se va dezvolta dacă îi dați să țină alimente precum legume tăiațe sub forme de bețișoare sau crutoane.
De asemenea, dacă copiilor nu le este foame, ei au tendința de a se juca cu mâncarea. Ar trebui să vă asigurați că fiului Dvs. îi este foame, astfel încât să simtă că mâncarea arată delicios. Decideți orele de gustare și respectați programul.
Fiica mea nu poate mânca stând la masă.
【Î】Fiica mea tocmai a împlinit 1 ani, însă nu poate mânca stând jos. Fratele meu mi-a spus de curând, „Acest lucru ține și de modul în care o disciplinezi. Așadar, forțează-o să mănânce stând jos.” Alții spun că este prea devreme pentru un copil de 1 an să stea în fund. Sunt confuză cu privire la ceea ce ar trebui să fac.
【R】Fiica Dvs. se află la vârsta la care raza ei de acțiune și interesul pentru ce se află în jurul ei crește. În timpul meselor, deseori copii privesc mâncatul ca pe o joacă. Este important să o disciplinați pe fiica Dvs. să mănânce în timp ce stă frumos în fund. Dar, treceți cu vederea peste lucrurile mărunte pentru că are doar 1 an. Cu toate acestea, dacă încercați de mai multe ori să-i dați de mâcare și ea nu stă în fund, ar trebui să puneți la o parte mâncarea. Orele de masă sunt diferite în fiecare casă, însă ar trebui ca fiica Dvs. să termine de mâncat în 30-45 de minute. Când vine ora stabilită, ar trebui să-i spuneți, „Dacă nu mănânci stând jos, voi pune mâncarea deoparte.” Dacă nu mănâncă, ar trebui să puneți imediat totul deoparte, așa cum ați promis. Folosind această metodă, fiica Dvs. va înțelege că nu va primi mâncare, dacă nu mănâncă în timpul orei de masă stabilite. Stabiliți un program de masă și încercați să îi comunicați și ei în mod constant. Ea va putea să înțeleagă ce acțiuni sunt bune și rele. Această înțelegere o va duce să întreprindă acțiuni corecte și reprezintă un pas în dezvoltarea ei. Nu ar trebui să-i dați gustări dese sau să măriți cantitatea de gustări, pentru că nu a mâncat mesele principale. În schimb, mențineți cantitatea și respectați programul de gustări. Este important să scoateți la iveală apetitul fiicei dvs. astfel încât să mănânce în timpul meselor.
Durează prea mult timp ca fiul meu să termine de mâncat.
【Î】 Durează în jur de o oră ca fiul meu să termine de mâncat. Înainte de masă, îi spun, „Când este ora __, trebuie să termini de mâncat.” Când expiră timpul, chiar dacă a terminat sau nu de mâncat, încerc să iau mâncarea de pe masă. Însă, începe să plângă și se enervează pe mine. Oare ar trebui să iau mâncarea de pe masă, chiar și atunci când plânge?
【R】Până când fiul Dvs. va fi la vârsta de 1 an și jumătate, este necesar să îi îngăduiți să se joace puțin la masă. Cu toate acestea, dacă este mai mare și începe să se joace, nu ar trebui să-l lăsați să mănânce prea mult timp. În schimb, hotărâți-vă asupra duratei de masă (între 30 și 40 de minute). Când timpul stabilit expiră, spuneți „Am terminat”, și imediat puneți mâncarea deoparte. Încercați să scoateți la iveală apetitul fiului Dvs. lăsându-l să simtă că îi e foame, atunci când vine ora mesei. Pentru a vă asigura că mănâncă suficient, nu îi dați prea multe gustări și stabiliți clar orele de masă. Dacă simte foamea, va înțelege clar că, dacă nu mănâncă atunci când e ora mesei, după aceea nu se va simți confortabil. De asemenea, ar trebui să faceți cele cinci minute de sugestii, spunându-i „Hai să mâncăm repede”.
Fiii mei sunt agitați.
【Î】 Am o întrebare în legătură cu cei 2 fii ai mei. În luna aprilie, unul din ei va termina grădinița, iar celălalt va intra la grădiniță. De curând, au devenit agitați și simt că nu pot să-i liniștesc. Atunci când mă aflu la centrul Shichida sau în viața de zi cu zi, le spun, „Nu puteți sta puțin liniștiți?” Oare sunt așa activi pentru că sunt băieți? Sau sunt hiperactivi? Mi-e teamă că există un motiv pentru acest exces de energie. Fiul mai mare va intra la anul în clasa pregătitoare. Dacă le dau lecitină, voi putea vedea vreun efect?
【R】Copiii sunt interesați de diverse lucruri, iar jocul este job-ul lor. În plus, fiii Dvs. se află la o vârstă la care copiii sunt curioși și activi.
Când fac probleme, rănesc pe cineva sau fac ceva periculos, nu ar trebui să vă supărați pe ei, ci în schimb, este important să vorbiți serios cu ei despre acțiunile lor. Pentru a-i ajuta să-i asculte pe ceilalți, acordați importanță lecturii. În acest sens, citiți-le zilnic cărți și ascultați tot ce au să vă spună. În viața de zi cu zi, ar trebui să aveți multe conversații cu ei. Încercați să-i ascultați cu atenție când vorbesc și asigurați-vă că vă ascultă cu atenție atunci când Dvs. vorbiți. De asemenea, atunci când sunt capabili să-i asculte pe alții, chiar și pentru puțin timp, ar trebui să-i lăudați din inimă.
Pe de altă parte, vă rugăm să vă gândiți la dieta lor. Obiceiurile alimentare au un impact mare asupra atitudinii și dezvoltării copiilor.
Ar trebui să aveți grijă să nu mănânce prea mult zahăr, carne, produse lactate sau dulciuri. Prea mult zahăr îi face pe copii să fie hiperactivi. Este eficient să nu le mai dați zahăr. Există câteva exemple, în care copiii hiperactivi își revin rapid, atunci când nu mai consumă zahăr. Încercați să introduceți în alimentația lor, „MaGoWaYaSaShiI” (un acronim japonez pentru a vă aminti ce mâncăruri tradiționale să consumați: fasole, susan, alge, legume, pește, ciuperci și cartofi). Vă recomandăm să le dați lecitină copiilor, deoarece activează circulația sângelui. De exemplu, activează funcția celulelor, elimină deșeurile și substanțele nocive din vasele de sânge, transportă nutrienți către diverse sisteme și le furnizează oxigen. De asemenea, lipsa de calciu sau magneziu le poate cauza starea de agitațe. Folosiți aceste suplimente în mod eficient.
Fiul meu nu se poate mânca singur.
【Î】 Fiul meu are 2 ani și 4 luni. Sunt îngrijorată pentru că nu poate mânca singur. Este în regulă dacă are nevoie de ajutor ca să i se ajusteze cantitatea de mâncare în lingură sau ca să mănânce mai ușor. Cu toate acestea, mă roagă să îl hrănesc, deschizându-și gura. Însă, gustările le mănâncă singur. Îmi fac griji pentru că anul viitor va merge la grădiniță.
【R】 Probabil vrea să fie răsfățat în timpul meselor. Dacă doriți foarte mult ca el să devină independent și să mănânce singur cât mai repede, atunci contrar așteptărilor, se va lipi și mai mult de Dvs. Acum, ar trebui să-l acceptați așa cum este și să-i spuneți, „○○ (numele lui), ești ca un copil” și să-l hrăniți. Ați spus că gustările le mănâncă singur. Când poate mânca singur, ar trebui să-l lăudați într-un mod exagerat. Dezvoltați-i treptat și cu răbdare motivația de a se hrăni singur.
De asemenea, este bine să-i stabiliți fiului Dvs. un obiectiv, punându-i mâncare pe farfurie și spunându-i „Astăzi, încearcă să mănânci singur ce ți-am pus în farfurie.” Dacă nu poate să termine totul, vă rugăm să-l lăudați pentru ceea ce a reușit să facă. Ajutați-l să aibă încredere în el și să-i dezvoltați motivația de a se hrăni singur. O altă cale bună de a-l face să se hrănească singur este de a-i da ceva ce poate ține și mânca. Dezvoltați-i treptat motivația de a se hrăni singur, dându-i lucruri pe care le poate face de unul singur.
După ce copiii merg la grădiniță, brusc devin serioși și învață să mănânce singuri deoarece văd că alți copii pot. Nu trebuie să vă îngrijorați prea mult în legătură cu viitorul lui. De asemenea, puteți face cele cinci minute de sugestii și să-l puneți să-și imagineze că se poate hrăni singur.
Fiica mea este dependentă de gustările și sucurile servite în alte case.
【Î】Cred că ar trebui să-i dau fiicei mele alimente care sunt bune pentru corpul ei și să încerc să nu cumpăr tăiței instant sau gustări cu prea mulți aditivi. Cu toate acestea, ea întotdeauna cere gustări și suc când mergem acasă la bunici sau la socri. Atitudinea ei lasă de dorit. Îmi fac griji că nu respect un anumit tip de nutriție. Ce ar trebui să fac?
【R】Nu fiți atât de strictă în legătură cu regulile case și acordați-i timp pentru a judeca dacă alimentele sunt bune sau rele. Este foarte important să vă gândiți la dezvoltarea fiicei Dvs. și să nu încercați să-i dați alimente cu prea mulți aditivi. Cu toate acestea, dacă sunteți prea strictă cu regulile și îi interziceți să le mănânce, ea va dori să le mănânce, deoarece este contrar așteptărilor Dvs. Acest comportament este instinctual. Ea înțelege că aditivii alimentari nu sunt buni pentru corpul ei, deoarece învață despre acest lucru în viața de zi cu zi, dar cel mai probabil nu poate rezista dorinței de a le mânca. Ar trebui să fiți mai permisivă cu regulile casei. De exemplu, găsiți ceva ce poate mânca puțin. Modificați regula în ceva de genul „Acest lucru nu este bun pentru corpul nostru. Așa că, nu îl vom mânca în fiecare zi. Însă, azi poți să mănânci puțin.” Sau „Poți să mănânci lucrurile astea atunci când te afli la prietenii tăi acasă.” Învățați-o logic ce este bun sau rău și îndrumați-o, în așa fel încât să se poată controla singură. După ce i-ați spus că ceva este rău, ar trebui să faceți o regulă sau să fiți ușor permisivă în legătură cu regula existentă.
Dimineața am grețuri groaznice. Cum îmi pot schimba starea în care mă aflu?
【Î】 Dimineața am grețuri groaznice. Am slăbit 20 de kg. În plus, am stat în spital, doarece timp de 3 luni am avut o boală groaznică.
Ce pot face pentru a-mi ușura starea pe care o am dimineața?
【R】Cauza grețurilor de dimineață este considerată a fi lipsa hranei. Până să rămâneți gravidă, puteați obține suficientă hrană pentru Dvs. Însă acum că sunteți însărcinată, trebuie să obțineți o cantitate suficientă de substanțe nutritive pentru două persoane.
Experimentați o lipsă de substanțe nutritive, deoarece cantitatea meselor nu crește rapid. Puteți să vă reveniți, obținând vitaminele și mineralele necesare, în special acelea din grupul de vitamina B. Asigurați-vă că obțineți nutrienții necesari din hrană în timpul sarcinii sau când intenționați să rămâneți gravidă. Grețurile de dimineață ar trebui să se îmbunătățească ușor. În plus, vă recomandăm să utilizați „Goodness Iron” (Produs Shichida nr. 803-121 / \ 1.600).
În viața de zi cu zi, ar trebui să încercați să mențineți o dietă echilibrată. Dacă grețurile de dimineață sunt îngrozitoare, rugați-l pe bebelușul vostru nenăscut să vă ajute să vă facă bine: „Te iubesc foarte mult. Aștept cu nerăbdare să te întâlnesc. Sufăr atât de mult. Ajută-mă te rog să mă simt bine?” Copilul Dvs. nenăscut va asculta și va face ca grețurile de dimineață să fie mai ușor de suportat.
Capitolul VII
Învățarea unei limbi
Ar trebui să corectez pronunția greșită a fiicei mele?
【Î】 O pun pe fiica mea să asculte zilnic în timpul meselor cd-uri în limba engleză. Poate ține minte propoziții în limba engleză.
Deoarece își aduce aminte cuvinte pe care le-a auzit, pronunția lor seamănă cu cea în engleză, însă este greșită. Oare ar trebui să o corectez? Când îi spun cuvintele corect, uneori îmi răspunde „Este bine cum am spus eu.” și devine tăcută.
【R】Pronunția în limba engleză este determinată de cantitatea de informații în limba engleză la care este expusă. Încercați să o puneți să asculte multe cd-uri care utilizează pronunția corectă în limba engleză. Ajutați-o să devină familiară cu limba engleză și să ajungă s-o înțeleagă, ascultând pronunția corectă. Engleza ei nu pare să fie clară, însă nu ar trebui să-i corectați pronunția sau să-i spuneți din nou cum să pronunțe corect cuvintele pe care le-a greșit. Este firesc ca pronunția în engleză a copiilor să fie neclară, dacă o vorbesc doar de puțin timp.
Acest lucru seamănă cu modul în care ei nu au putut vorbi japoneza bine, atunci când abia au început să spună primele cuvinte. Copiii vor asimila limba engleză, cu ajutorul cd-urilor și imitând-o prin joc. Odată ce o faceți conștientă că pronunția ei în engleză nu este bună, ea va începe să-și folosească emisfera dreaptă și va fi și mai rău. Încercați cât de mult posibil să nu o faceți să fie conștientă de pronunția ei și să continue să asimileze cunoștințe.
Ar trebui să vă concentrați pe 3 activități principale: cd-uri, să arătați carduri cu cuvinte în limba engleză și să-i citiți cărți ilustrate.
Copiii sunt genii când vine vorba de învățat o limbă. Ei o învață, acceptând sunetele pe care le aud fără nicio reținere. Dacă intră în contact cu cărți în engleză ilustrate, ea poate asimila regulile gramaticale fără să fi făcut exerciții cu ea. Puneți-o să facă activitățile enumerate mai sus fără să-i cereți să le înțeleagă, iar ea, va putea cu siguranță să dobândească abilitatea de a vorbi în engleză. Nu ar trebuiți să fiți prea dornică de rezultate. Vă rugăm să vă asigurați că fiica Dvs. se bucură de activități.
Oare ar trebui să-i dau fiului meu să asculte cuvinte sau propoziții în limba engleză?
【Î】 Vreau ca fiul meu de 8 luni să asculte cd-uri în limba engleză. Oare ar trebui să încep cu învățarea de cuvinte sau propoziții în limba engleză? Oare ambele variante sunt bune?
【R】Baza activităților în limba engleză este vocabularul. În timp ce învață cuvinte (input), ar trebui să-i puneți să asculte cât mai multe cd-uri posibil, de exemplu, o poveste ușoară sau cântece. Dacă îl învățați cuvinte pentru îmbogățirea vocabularului, iar el începe să folosească mult din ce a învățat, vă recomandăm să creșteți numărul de propoziții de asimilat (input).
De asemenea, pentru a exersa ce învață, este necesar să experimenteze în viața de zi cu zi și conversații în limba engleză. Puneți-l să asculte cd-uri cu conversații în limba engleză. Îi puteți dezvolta urechea pentru limbi străine, punându-l să asculte în mod firesc cd-uri. El va putea să asculte în limba engleză și să înțeleagă ce aude.
Emisfera dreaptă are o mare abilitate de a învăța limbi. Circuitele pentru limbi sunt create în mintea fiului Dvs. printr-un simplu input (asimilare), fără să fie nevoie să memoreze sau să înțeleagă ce asimilează. În plus, este important să introduceți expresii în limba engleză prin emisfera stângă, punându-l “să vorbească” sau „să scrie”. Ar trebui să-i arătați carduri cu cuvinte pentru îmbogățirea vocabularului, să-l puneți să asculte de mai multe ori cd-uri și să-i citiți cărți în engleză cu imagini. Apoi, ar trebui să-l îndrumați să recite în engleză. Puneți-l să facă aceste 3 activități care reprezintă cei trei piloni importanți în învățarea unei limbi.
Nu am încredere în pronunția mea în limba engleză.
【Î】Fiul meu s-a născut în martie anul trecut. Vreau să-i citesc cărți în engleză ilustrate, însă nu sunt sigură pe modul în care pronunț.
Am citit o carte în care nu ar trebui să-i expunem pe copii la prea multe sunete mecanice. Cu toate acestea, este bine dacă îl expun pe fiul meu pentru puțin timp? De asemenea, adesea televizorul este pornit. Acest lucru va avea efecte negative asupra lui?
【R】Se crede că pronunția în limba engleză este determinată de volumul auzit de informații în limba engleză. Ar fi bine să-l puneți pe fiul Dvs. să facă activități, folosind Cd-uri timp de 30 de minute pe zi (dacă este posibil, 90 de minute). Îi puteți citi și nu trebuie să vă faceți griji, pentru că îl învățați pronunția corectă în limba engleză cu ajutorul cd-urilor. În principal, ar trebui să-l puneți să asculte pronunția corectă în limba engleză și să-și formeze urechea, astfel încât să poată asculta în limba engleză și s-o înțeleagă.
De asemenea, în funcție de câți ani are, s-ar putea să fie la vârsta la care este important pentru el să asculte multe cuvinrte spuse cu propria voce. Nu trebuie să-l puneți să asculte doar cd-uri, ci citiți-i și în engleză. Ar trebui să-i spuneți cât mai multe cuvinte în engleză. Cu toate acestea, nu este bine pentru el să asculte prea multe sunete mecanice. Ar trebui să stabiliți zilnic un interval de timp în care să asculte cd-uri în limba engleză și să-l respectați. Acasă la părinții Dvs., nu ar trebui să-i obligați pe ceilalți membri ai familiei să nu se uite la tv. În schimb, încercați să-l țineți pe fiul dvs. cât mai departe de tv sau să dați volumul mai încet. Dacă încă vă faceți griji în legătură cu acest lucru, fiul dvs. ar trebui să stea în altă cameră.
Cum se predă conversația în limba engleză conform metodei Shichida?
【Î】Fiica mea va avea în curând 3 ani. Prietenii meu au început să-și ducă copiii la o școală unde se fac ore de conversații în limba engleză. Am decis ca fiica mea să învețe engleza cu ajutorul materialelor didactice Shichida, dar, din moment ce prietenii mei și-au dus copilul la ore de conversații în limba engleză, oare nu ar trebui să o duc și pe ea tot acolo. Vă rog să-mi spuneți ideile Dvs. despre învățarea limbii engleze conform metodei Shichida.
【R】Nu suntem siguri ce fel de activități se fac la școală, dar oamenii nu pot învăța cu ușurință limbi străine, utilizând metodele de învățare prin emisfera stângă (folosind tehnici de îmbunătățire treptată). Shichida se bazează pe asimilarea masivă a vocabularului,
conversația în limba engleză, povești în limba engleză și recitarea cărților cu imagini în limba engleză, pentru ca cei mici să învețe limba. Folosiți cu fiica dvs. metoda de învățare a limbii engleze prin emisfera dreaptă, punând accent pe asimilarea unui volum mare de informații, după care verificând ce a asimilat (output).
Copiii mici sunt genii în învățarea limbilor. Spre deosebire de adulți, ei pun prioritate pe folosirea emisferei drepte și în mod subconștient asimilează informațiile. De asemenea, au și o capacitate foarte mare de a folosi informațiile în mod liber și de a ține minte cuvinte. Copiii acordă prioritate funcției emisferei drepte până la vârsta de 6 ani. După ce trec de această vârstă, încep să-și folosească emisfera stângă și nu mai pot asimila în mod natural ce învață la nivelul subconștientului. Din acest motiv, în timp ce fiica dvs. se află în faza folosirii emisferei drepte, este important să-i dezvoltați abilitatea de a asculta în limba engleză. Copiii vor asimila cuvinte într-un timp scurt și vor recrea perfect aceste cuvinte.
De asemenea, baza unei limbi este vocabularul. Dacă va asimila (input) un volum mare de cuvinte, datorită volumului masiv de sunete, expresiile și gândurile ei vor fi bogate și i se vor dezvolta abilitățile de ascultare. În acest sens, trebuie să faceți următoarele 3 activități, care reprezintă pilonii importanți ai învățării unei limbi străine: să asculte CD-uri cu cântece în engleză sau conversați să-i citiți cărți cu imagini în engleză și să-i arătați carduri cu cuvinte în engleză pentru vocabular. Cu toate acestea, dacă încercați ca fiica dvs. să învețe în același limba japoneză, cât și limba engleză, munca depusă pentru fiecare în parte nu va fi de ajuns și nu va asimila ambele limbi. Dacă abilitatea ei de a vorbi japoneză este deja scăzută, abilitatea ei de a vorbi în engleză nu se va dezvolta așa cum doriți. Ar trebui să îi oferiți suficient timp pentru a învăța ambele limbi.